De ce ONG-ul lui Alexandru Cumpănaşu susţine înverşunat legile „Big Brother”

Alexandru Cumpănaşu a introdus şi CNCD în corul susţinărorilor „Big Brother”. La alţii se cheamă presiuni la adresa CCR. 900.000 de euro pentru un proiect care nu este de găsit.

AID-ul lui Cumpănaşu încă o acţiune pro „Big Brother”

Luni seara, agenţia Mediafax transmitea o ştire cu următorul titlu: „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) consideră că există o formă de discriminare între utilizatorii de cartele preplătite şi cei care au abonament de telefonie mobilă, întrucât, la nevoie, autorităţile nu îi pot trage la răspundere pe cei din prima categorie”. Din ştire reiese un amănunt foarte interesant: „punctul de vedere al CNCD a fost transmis, la cerere, Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID)”.

La prima vedere pare o surpriză solicitarea trimisă CNCD de către AID. Spunem la prima vedere, pentru că în realitate suntem în faţa unei acţiuni concentrate a tuturor forţelor care vor să reimpună legislaţia de tip „Big Brother”. Se ştie, Alexandru Cumpănaşu, cel care este eternul preşedinte al AID a reinvadat de o lună studiorile televiziunilor de ştiri, unde este un aprig avocat al şefului SRI George Maior şi al celorlalte voci care pledează pentru acte normative de tip Big Brother. Faptul că AID a cerut CNCD să se pronunţe concret pe chestiunea reţinerii datelor personale nu este întâmplător. Partizanii legislaţiei de tip Big Brother vor să demonstreze că există în societatea românească cât mai multe organisme guvernamentale sau nu, care susţin o astfel de legislaţie. Că două legi de acest tip, se ştie, au căzut la „examenul” Curţii Constituţionale în 2014, nu contează.Acum, prin intermediul AID a fost introdus în ecuaţie şi CNCD. Deci încă o „voce” în plus în corul susţinătorilor legislaţiei de tip „Big Brother”. Numai că în cazul de faţă, atât AID, cât şi oficialii CNCD s-au făcut de râs. Pentru că autorităţile îi pot trage la răspundere pe utilizatorii de cartele preplătite prin recunoaşterea amprentei vocale.

A intervenit, fără să aibă vreo calitate, şi la CCR

În desele sale apariţii tv din ultimii ani, Alexandru Cumpănaşu a fost un acerb critic al presiunilor la adresa justiţiei, la adresa Curţii Constituţionale. Dar iată ce făcea AID cu o zi sau două înainte ca judecătorii CCR să dezbată excepţia de neconstituţionalitate privind legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 111/2011, un act normativ tot din familia „Big Brother”. Pur şi simplu AID a transmis Curţii Constituţionale punctul său de vedere cu privire la susținerea și necesitatea adoptării respectivului act normativ. În ce calitate oare? După câte ştim, puncte de vedere trimit doar persoanele/instituţiile implicate în cauzele judecate de CCR. (Trecem peste faptul că în punctul de vedere remis CCR, se bătea toba pe ofensiva UE în domeniu, în sensul dat de legea aflată pe rolul Curţii, deşi în realitate chiar în 2014 organisme ale UE au anulat documente anterioare care promovau legislaţie de tip „Big Brother”.) Se ştie, CCR a invalidat legea de aprobarea a OUG 111/2011. A doua zi, AID, adică Alexandru Cumpănaşu remite presei un comunicate care începe astfel: „Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei consideră că securitatea României, combaterea terorismului şi a altor tipuri de infracţiuni care aduc atingere gravă atât securităţii naţionale, cât şi securităţii cetăţeanului, sunt puternic afectate de decizia luată astăzi de Plenul Curţii Constituţionale, slăbind capacitatea instituţiilor cu atribuţii în domeniu de a contracara ameninţările la adresa acestora”. Orice comentariu este absolut inutil.

Există o explicaţie: nimic nu este pe gratis

Insistenţa pentru care AID, adică Alexandru Cumpănaşu se luptă pentru implementarea legislaţiei de tip „Big Brother” are şi o explicaţie. Pe care am găsit-o fără să căutăm foarte mult pe internet, într-un articol din EVZ din 28 ianuarie 2010, din care cităm: AID a obţinut, la sfârşitul anului trecut, 3.788.008,10 lei (peste 900.000 de euro) de la Interne, iar pe hârtie destinaţia acestor bani sună pompos: „Dezvoltarea şi consolidarea Centrului Naţional de Integritate”. Nimeni nu vrea să spună cu exactitate pe ce va fi cheltuită sumă alocată. Finanţarea fundaţiei lui Cumpănaşu s-a aprobat în perioada în care Internele erau conduse de PSD-istul Dan Nica. (…) Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei a lui Alexandru Cumpănaşu a fost încă de la început membră în Comitetul strategic pentru sprijinirea activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie, din cadrul Ministerului de Interne. Comitetul a fost înfiinţat anul 2006, ca organism consultativ, pentru sprijinul DGA. (…) Contactat de EVZ, Alexandru Cumpănaşu lămureşte, cel puţin, originea finanţării: „Banii aceştia nu provin din bugetul ministerului. Provin din fonduri structurale de la Uniunea Europeană. Ministerul este un intermediar în acest proces, nu e administratorul banilor”. Cumpănaşu a confimat că cererea de proiect a fost depusă în 2008, iar „contractul cu ministerul a fost semnat în urmă cu o lună, în decembrie 2009”.

Deci, lucrurile sunt simple ca bună ziua şi se leagă. Un ONG care „implementează” democraţia este un partener al unui minister de forţă pentru sprijinirea luptei împotriva corupţiei, dar în acelaşi timp încasează o sumă mai mult decât frumoasă prin intermediul respectivului minister. Întâmplător sau nu, un minister care a fost şi este un suporter înfocat al legislaţiei de tip „Big Brother”. Şi în acest caz, cum să nu trâmbiţezi tu ONG-ule care te-ai pricopsit cu bani frumoşi, pe toate canalele de comunicare, fericirea pe care îi paşte pe români dacă se adoptă respectiva legislaţie

O nedumerire care persistă de 4 ani

Acum 4 ani, cei de la EVZ îşi exprimau nedumerirea faţă de proiectul „Centrul Naţional de Integritate” pentru care AID-ul lui Cumpănaşu a primit peste 900.000 de euro. Nedumerirea persistă şi acum pentru cine accesează site-ul AID. Pentru un motiv foarte simplu: accesarea paginii „Centrul Naţional de Integritate” nu dă vreun rezultat, decât anunţul, „Interzis”, dar în limba engleză. De altfel, răscolind între site-ul nu am găsit nimic legat de vreo activitate a aşa-zisului „Centrul Naţional de Integritate”. Cum nu am aflat nimic nici despre persoanele (câte sunt, sau este doar Alexandru Cumpănaşu singur cuc) care sunt în structura AID, pentru că nu există nici o referire în acest sens. Găsim în schimb două adrese: una, la „contact” Str. Corbeni nr. 4A Sector 2, şi alta, Str.Dimitrie Onciu nr.29, Ap 1, Sectorul 2, la „Cine suntem”. Una dintre aceste locaţii aparţine Ra-APPS, unde conform unui document oficial, AID plătea chirie de 951 de euro pentru o suprafaţă de 226 m.p. În rest, site-ul se laudă cu parteneriatul a „n” ambasade şi cu derularea unor studii sub egida Guvernului României şi a Uniunii Europene. Presupunem că nu pe gratis.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Theo Marcovici 128 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.