De ce reapar speculațiile despre pace în Ucraina?

Armistițiul s-a încheiat: Rusia și Ucraina reiau atacurile

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de reluarea luptelor, după ce armistițiul de trei zile început pe 9 mai a expirat. ”Rusia a decis să pună capăt încetării parțiale a focului parțiale care a prevalat în ultimele zile”, a scris Zelenski pe platforma X. ”Peste 200 de drone de luptă au fost lansate peste noapte către Ucraina”.

Ucraina a anunțat că va răspunde în același mod. ”Rusia trebuie să pună capăt acestui război, iar Rusia este cea care trebuie să facă pași către un armistițiu permanent”, a scris Zelenski. Armata ucraineană a lansat atacuri cu drone in spatele frontului, în primele ore ale dimineții.

Ministerul Apărării de la Moscova a confirmat oficial că așa-numita ”operațiune militară specială” a fost reluată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ”armistițiul umanitar” s-a încheiat. Operațiunea militară specială continuă, a spus el, potrivit agenției de presă de stat ruse TASS.

Armistițiul de 9 mai reaprinde speculațiile despre pace

Armistițiul de trei zile a fost mediat de SUA. Pe 9 mai, președintele Vladimir Putin, a declarat că războiul este ”aproape de sfârșit”. În paralel, apar relatări despre tensiuni în aparatul de putere de la Moscova. De cealaltă parte, guvernul lui Volodimir Zelenski știe că un război de uzură este greu de susținut la nesfârșit. Apoi, președintele american Donald Trump are nevoie urgentă de un succes în politica externă înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, în noiembrie.

Cum a ajuns KUcraina să accepte armistițiul de 9 mai

Este un context care dă parfum de credibilitate declarației lui Vladimir Putin privind finalul războiului. Speranța unui sfârșit apropiat al războiului se bazează mai degrabă pe dorință decât pe o analiză sobră a cuvintelor lui Putin, spune Keir Giles, analist la Chatham House, citat de Al Jazeera. El adaugă însă că există posibilitatea ca Moscova să fi realizat între timp că nu poate câștiga decisiv războiul din punct de vedere militar. Din acest motiv, în Rusia ar putea exista o disponibilitate mai mare de a îngheța conflictul decât acum un an.

Deși ambele părți au raportat incidente și atacuri izolate în cele trei zile de armistițiu, escaladarea nu s-a produs. Contextul politic este interesant. Inițial, armistițiul fost rezultatul unor discuții directe între Trump și Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi fost puțin interesat de o ”pauză simbolică” și a solicitat un armistițiu de 30 de zile. Abia după discuții ale reprezentanților ucraineni la Washington, Kievul ar fi acceptat în final.

Această negociere arată că există în continuare un canal de comunicare funcțional între Washington și Moscova. În al doilea rând, președintele Trump continuă să aibă o influență semnificativă asupra conducerii ucrainene.

Blocat în Iran, Trump caută un succes diplomatic înainte de alegeri

Donald Trump are nevoie de o reușită diplomatică în Ucraina. A anunțat în campania electorală că va pune capăt rapid războiului. A urmat existat o dinamică a negocierilor care sub administrația Biden era de neimaginat. Totul a eșuat. Pe de o parte, supraviețuirea politică a lui Volodimir Zelenski este imposibilă în cazul unor concesii teritoriale făcute Rusiei. Aliații europeni ai SUA alimentează intransigența Ucrainei. Pentru liderii europeni, pacea cu cedarea lanțului de fortificații din Donbas ar însemna o pauză înaintea unui nou atac rus, chiar asupra unui stat NATO. Această ”echipă” UE-Ucraina a contribuit la zădărnicirea inițiativelor americane pentru o pace în Ucraina.

Europa, inflexibilă la ”manipularea lamentabilă” a lui Putin

Cele mai importante guverne europene rămân inflexibile. S-a văzut în respingerea propunerii lui Putin de a-l desemna pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca mediator în negocierile cu Ucraina. Reprezentanta UE pentru afaceri externe, estoniana Kaja Kallas, a respins propunerea. Pentru mulți politicieni europeni, Schröder este politic toxic din cauza relațiilor sale strânse cu Rusia.

În Germania, propunerea lui Putin a iscat o mare polemică în presă. ”Chiar așa? Războinicul Putin ar vrea să facă pace după aproape cinci ani de război in Ucraina?”, se întreabă Die Zeit. ”Fostul cancelar este de mult timp pe statele de plata ale Rusiei”, avertizează Frankfurter Allgemeine Zeitung. ”Având în vedere reputația mai mult decât discutabilă a lui Schroeder, propunerea lui Putin pare o tentativă lamentabilă de manipulare”, scrie Suddeutsche Zeitung. Die Welt are o poziție mai nuanțată și propune un alt mediator – Wolfgang Ischinger, implicat în negocierile pentru pace în Kosovo.

Europa nu are o strategie diplomatică pentru Rusia

Dar Berliner Zeitung încearcă să treacă peste legăturile lui Schroeder cu Rusia și să arate că dezbaterea despre medierea Rusia-UE dezvăluie o problemă grea. Spre deosebire de SUA, UE nu a dezvoltat până acum o strategie diplomatică proprie în relația cu Kremlinul. Europa s-a autoexclus de la masa negocierilor în urmă cu patru ani. Premierul polonez Donald Tusk a declarat recent chiar că un armistițiu pe termen scurt nu este necesar. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, vorbește frecvent despre un război care ar putea izbucni în următorii ani. Pe acest fond, criticii din afara Occidentului încep sa interpreteze că UE ar îngreuna mai degrabă o soluție politică decât să o faciliteze.

Spre pace reală sau doar un conflict ”înghețat” de Trump

În prezent, multe semnale indică mai degrabă armistiții limitate, schimburi de prizonieri, discuții indirecte, decât un acord de pace cuprinzător. Nici Rusia, nici Ucraina nu au renunțat la obiectivele lor fundamentale. Vladimir Putin insistă în continuare asupra unor concesii teritoriale și asupra unei noi arhitecturi europene de securitate. Iar conducerea de la Kiev refuză o divizare permanentă a țării.

Pașii către noi încetări ale focului ar putea fi însă mai repezi. Peste Ocean, popularitatea lui Trump a scăzut în ultimele luni – inclusiv în rândul propriului electorat. Potrivit Washington Post și ABC News, 61% dintre americanii chestionați consideră războiul din Iran o greșeală. Trump are nevoie urgentă de un succes în politica externă. Un război înghețat în Ucraina ar putea fi prezentat ca un succes. Până acum, administrația Trump a ales calea presiunilor asupra Ucrainei pentru a înainta pe calea negocierilor. Aceste presiuni se pot înteți.