De ce se teme industria filmului

Uniunea Producătorilor de Film, Patronatul Societăţilor de Producţie şi Asociaţia Scenariştilor cer premierului şi conducerii Parlamentului să accepte constituirea unui grup de lucru pentru dezbaterea transparentă a Ordonanţei iniţiată de Corina Şuteu, înainte de adoptarea proiectului.

În scrisoarea deschisă adresată premierului Dacian Cioloş, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, dar şi preşedinţilor celor două Comisii de Cultură, cineaştii cer o dezbatere transparentă pe ordonanţa care va schimba regulile în cinematografie.

”Au fost semnalate o serie de probleme ce se impune a fi rezolvate înainte ca proiectul să devină act normativ. Din acest motiv şi ţinând seama de faptul că aceasta este singura normă legală ce reglementează domeniul cinematografiei, solicităm crearea operativă şi transparentă a unui grup de lucru compus din reprezentanţi ai uniunilor şi asociaţiilor profesionale din cinematografie, cu scopul de a aduce proiectul la forma care să fie agreată şi susţinută de întreaga noastră breaslă. Subliniem faptul că niciuna din măsurile propuse prin proiectul de ordonanţă nu are efect imediat şi nici nu se referă la eventuale situaţii care ar bloca activitatea cinematografică, astfel încât nu e justificată reglementarea prin ordonanţă de urgenţă”, se arată în adresa semnată de Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual, Patronatul Societăţilor de Producţie din Cinematografie şi Televiziune, Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film şi Asociaţia Scenariştilor de Film, citată de Mediafax.

Semnatarii atrag atenţia asupra unor prevederi din Ordonanţa iniţiată de Corina Şuteu, cum ar fi definirea ”filmului de artă”, care va fi clasificat de o comisie de pe lângă Registrul Cinematografic, fără a exista un criteriu pe baza căruia se va face această clasificare şi nici din cine va fi formată respectiva comisie.

”Coproducătorul unui film nu mai trebuie să fie înscris în Registrul cinematografiei, ca până acum. Cum nu se prevede nici obligaţia ca acesta să fie autorizat pentru producţia de filme, rezultatul e că literalmente oricine poate deveni coproducător al unui film, deci co-beneficiar al contractelor de finanţare cu CNC, al bugetelor de milioane de lei, fără a avea, în fapt, nicio răspundere.
<<Filmul dificil>> nu este cel greu de realizat sau de finanţat, cum s-ar putea crede, ci e definit astfel: <<are un potenţial comercial limitat şi, în consecinţă, şanse minime de recuperare a bugetului de producţie, calitate care va fi atestată de Consiliul de Administraţie al CNC pe baza informaţiilor transmise de producător>>. După cum se poate constata, insuccesul la public e considerat prin lege a fi o calitate, iar însuşi producătorul filmului are sarcina de a convinge membrii consiliului că nu va fi în stare să recupereze banii pe care îi va cheltui”, se mai arată în observaţiile cineaştilor.

Aceştia contestă şi înfiinţarea Consiliului Consultativ, considerat a fi “portiţa prin care ministrul va decide în fapt cine şi în ce fel va conduce CNC. Înfiinţarea acestui consiliu este extrem de periculoasă întrucât deschide calea abuzurilor, a traficului de influență şi a conflictelor de interese şi poate arunca în derizoriu majoritatea prevederilor ordonanţei”. Totodată este semnalat modul în care sunt numiţi membrii Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, adică de către ministrul Culturii, şi atribuţiile pe care le au aceştia.

Obiecţii există şi la capitolul alocări de fonduri. ”Se crează premiza ca banii destinaţi producţiei de film să fie împărţiţi, sesiune de sesiune între aceleaşi 6-10 companii producătoare. Asta în timp ce în Registrul cinematografiei sunt înscrise peste 740 de companii de producţie. <<CA al CNC stabileşte „lista festivalurilor internaţionale de film pentru care se poate acorda sprijin financiar de participare>>. Nu se prevede însă niciun criteriu pe baza căruia să fie stabilită această listă. În consecinţă, cineaştii ai căror reprezentanţi alcătuiesc consiliul de administraţie vor stabili după bunul plac pentru ce festivaluri şi cui va suporta CNC deplasarea şi, prin urmare, la ce festivaluri şi pe cine vor împiedica să se deplaseze. Este, evident, un abuz, o gravă discriminare”.

Seamnatarii spun că ridicarea de la 4% la 5% a contribuţiei colectate din preţul biletelor de cinema pentru exploatanţii care asigură minimum 20% din numărul anual de spectacole cu filme româneşti şi la 9% pentru cei care nu asigură această cotă, poate duce la o situaţie dificilă. ”Orice deţinător de cinema poate fenta uşor această prevedere programând fără publicitate şi la ore imposibile filme româneşti ce nu vor fi proiectate din lipsă de spectatori. Apoi, chiar exploatanţii care vor respecta această prevedere fie vor difuza doar filme, chiar vechi de decenii care au succes de public garantat, fie vor prefera să plătească 9% în loc să difuzeze atâtea spectacole cu săli goale, mai ales în condiţia în care se finanţează cu precădere tocmai filmele fără succes la public. În concluzie, această prevedere nu e menită să sprijine difuzarea filmului românesc contemporan, ci să „îngraşe” Fondul cinematografic”.

Cineaştii consideră ca fiind măsură abuzivă şi contribuţia de 1% aplicată furnizorilor de servicii de internet.

Scrisoarea transmisă Guvernului şi Parlamentului ia punct cu punct articolele ordonanţei iniţiate de Corina Şuteu pentru a arăta neconcordanţele dintre ceea ce se întâmplă în cinematografie şi modul în care ministrul Culturii vrea să schimbe regulile, dar şi necesitatea dezbaterii acestui proiect înainte de a fi adoptat.

Ministrul Corina Şuteu a iniţiat, în data de 2 august, o consultare publică pentru noua ordonanţă. Gestul a fost contestat însă de zeci de cineaşti care spun că proiectul nu a fost adus niciodată la cunoştinţa publică şi că se încearcă obţinerea aprobării din partea breslei fără ca aceasta să ştie despre ce este vorba.

Ordonanţa prevede taxe în plus pentru televiziuni, operatorii de telefonie şi internet, pentru sălile de cinema dar şi o dublă impozitare pentru cei care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc.
Senatorii din Comisia de cultură i-au cerut, marţi, ministrului Culturii, Corina Şuteu, să renunţe la OUG privind cinematografia şi să depună un proiect de lege în regim de urgenţă. Reacţii negative au venit şi din partea furnizorilor de internet şi a operatorilor sălilor de cinema, care atrag atenţia că ordonanţa va duce la scumpirea biletelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.