Ochi holbaţi şi păr vâlvoi
Poveştile din cartea lui Trevor Norton sunt rând pe rând incredibile, tulburătoare sau absurde. Acolo unde e pericol, cineva trebuie să fie primul. Autoexperimentatorii au o protecţie mai ridicată decât profanii în ale ştiinţei, datorită cunoaşterii în detaliu a ceea ce fac. Fiecare experiment presupune un anumit nivel de pericol. Cu toate că mulţi inovatori au dus vieţi situate la limita extremă a probabilului, au îndurat cu stoicism pericolele şi neplăcerile cauzate de experimentele lor fiindcă erau convinşi că misiunea lor merită. Ar trebui să-i recunoaştem şi să-i omagiem. Sunt experimente medicale ciudate, care au salvat vieţi, relatate într-un stil alert, plin de umor.
În perioada victoriană, un doctor faimos, Jack Haldane, spunea: „Nu experimentaţi niciodată pe un animal ceea ce poţi experimenta pe un om. A inhalat nişte gaze periculoase pentru a testa eficienţa măştii de gaze pe care o inventase. Făcând acest lucru, i s-au încins creierii şi i-a ieşit fum pe urechi”. De unde şi titlul acestui volum, „Ochi holbaţi şi păr vâlvoi”.
Un chirurg concediat şi-a înfipt un cateter în inimă după care… a ajuns să câştige Premiul Nobel. John Hunter, doctorul lui George al III-lea, s-a infectat înadins cu gonoree şi sifilis, sperând să găsească remediul împotriva acestora. El a transformat chirurgia dintr-o îndeletnicire într-o ştiinţă. Chirurgia de front implica deschiderea rănii, curăţarea şi extragerea glonţului. Aproape invariabil, soldatul era răpus de o infecţie. Hunter obţine o rată de supravieţuire cu mult mai mare. Disecă peste 1.000 de cadavre şi cunoaşte interiorul corpului uman mai bine decât îşi ştia propriile buzunare. Un doctor francez a ieşit în largul Oceanului Atlantic plutind în derivă pentru a vedea cât de mult poate supravieţui un naufragiat.
Oamenii de altădată aveau o slăbiciune pentru hapuri greţoase, folosite ca tratamente. Dintotdeauna în medicină a existat un strop de magie. Folosirea plantelor medicinale a zămislit totodată botanica şi medicina. Vreme de 200 de ani, cam toţi botaniştii erau totodată medici sau farmacişti, iar plantele medicinale se aflau în farmacopeea acelor timpuri. „Herball”, a lui John Gerad, publicată în 1597, a devenit cea mai faimoasă carte de botanică tipărită vreodată. Din păcate, specialiştii în plante erau înlănţuiţi de doctrina „Peceţii”, credinţa că natura vindecătoare a fiecărei plante era întipărită în aspectul ei. Într-o vreme în care tot mai puţini chirurgi lucrau cu jumătate de normă ca bărbieri, doftoricitul devenind o meserie semi-respectabilă, pe porţile universităţilor începeau să iasă chirurgi antrenaţi şi medici de casă. În secolul al XVIII-lea, o diplomă de medic putea fi cumpărată cu 20 de lire chiar şi la cele mai prestigioase instituţii din Scoţia. Standardul de pregătire a studenţilor, chiar şi în 1869, poate fi judecat după o declaraţie a decanului Şcolii de Medicină de la Harvard, care scoate la iveală că nu se organizau examene scrise, fiindcă majoritatea studenţilor nu ştiau să scrie îndeajuns de bine. Chiar şi practicienii cei mai experimentaţi rămân, până în zorii secolului al XX-lea, neputincioşi în faţa bolilor fatale. Nenumăraţi adulţi erau seceraţi de meningită, tuberculoză şi pneumonie, sexul venea la pachet cu sifilisul. Medicii erau totodată şi teribil de costisitori. Chiar şi cei bogaţi făceau feţe-feţe la vederea notei de plată. George al III-lea îl acuza pe unul dintre medicii lui curanţi că aparţine unei profesiuni pe care o detestă din toată inima. Medicul protestează susţinând că şi Iisus vindecase bolnavi. „Da, răspunse regele, dar nu făcea 700 de lire pe an din asta…”
Scriitorul Daniel Defoe descria situaţia astfel: „Medicina era un domeniu bănos şi unii escroci făceau averi”. Experimentele făcute cu nepăsare în dormitor provocau o cerere crâncenă de leacuri pentru gonoree. În 1750, trei din patru doctori îşi bazau afacerea pe bolile venerice…
Regina Victoria răsfoia avidă gazetele în căutarea celor mai la modă tratamente. Era vestită ca bolnavă închipuită. Dar au existat totuşi oameni dornici să facă voluntariat, care au avut curajul să ajute la găsirea de noi leacuri.
Celebrii soţi Curie s-au infestat cu elemente radioactive pentru cercetări care au ajutat imens umanitatea. Legile care îi interesau pe Marie şi pe Pierre Curie erau cele ale fizicii şi ale chimiei. În acelaşi an în care Roentgen descoperea razele X, Pierre îşi obţinea doctoratul pe baza cercetărilor sale despre magnetism şi se căsătorea cu Marie Sklodowska, o studentă poloneză care făcea foamea într-o mansardă prăpădită din Paris. Ei doi formează unul dintre cele mai importante parteneriate din istoria ştiinţei. Marie lucra fără bani, reuşind să facă rost de o încăpere care fusese abandonată de medici pe motiv că era prea sordidă pentru disecţia cadavrelor. Ea descoperă că, indiferent de diferenţele chimice, minereurile de uraniu emiteau toate radiaţii şi numeşte acest fenomen radioactivitate. Izolarea radiului implica fierberi şi răciri repetate ale soluţiei, în căzi mari, pentru obţinrerea de cristale din ce în ce mai pure. „Îmi petreceam ziua amestecând în masa forfotitoare cu un drug de fier cât mine de mare, până ce eram frântă de oboseală”. Descoperă două elemente noi şi devine prima femeie din Franţa care obţine doctoratul. În 1903, cei doi împart Premiul Nobel pentru fizică, însă nu reuşesc să ajungă la Stockholm din cauza anemiei Mariei. Era primul semn al expunerii la radiaţii. Iar Pierre, încălzind un tub cu radiu la temperatură ridicată, tubul explodează. Drept urmare se alege cu probleme la ochi şi suferă dureri crunte de picioare care-l fac incapabil să lucreze. După moartea lui în 1906, Marie este invitată la Sorbona să deţină un post academic, iar în 1911 primeşte din nou Premiul Nobel pentru chimie, de data aceasta. Este răpusă de o anemie severă de la iradierea măduvei spinării. Asemenea poveşti de groază au avut puţin impact asupra publicului, comparate cu vestea că radiul era folosit ca să vindece cancerul.
Veţi afla în această carte şi despre detectivii bolilor, deoarece omenirea a fost din vremuri îndepătate fascinată de forţele invizibile. Medicul renascentist Paracelsus a fost unul dintre primii medici care au devenit obsedaţi de magnetism. Magnetistul cel mai cunoscut al secolului al XVIII-lea a fost Frans Anton Mesmer, care postula o fluidizare magnetică ce deranja sistemul nervos şi care nu putea fi rezolvată decât prin magnetism. Personalitatea sa magnetică şi talentele actoriceşti atrăgeau doamne din înalta societate la salonul lui din Paris. Tineri frumoşi masau cu blândeţe părţile cele mai sensibile la magnetism ale trupurilor doamnelor, până ce acestea „prindeau lumină în obraji” şi cădeau pradă extazului magnetic.
O carte care ne familiarizează cu ceea ce înseamnă cercetarea ştiinţifică aplicată pe propria piele şi ne oferă un tablou viu al unei lumi în care medicii testau pe ei înşişi substanţe mai mult sau mai puţin ciudate pentru a observa reacţiile organismului uman la ele.
Codul vindecării în 6 minute

Acest volum semnat de Dr. Alexander Loyd este o revelaţie pentru toţi cei care caută cu disperare soluţii la problemele cu care se confruntă azi. În 2001, Alexander Loyd a descoperit cum să activeze funcţia fizică încorporată în organism, care poate înlătura în proporţie de până la 95% sursa tuturor bolilor şi stărilor de rău. În acest caz, sistemul neuro-imunitar îşi poate îndeplini misiunea de a vindeca orice rău din organism. Descoperirile doctorului Loyd au fost validate prin teste şi mărturii ale oamenilor din întreaga lume care au folosit sistemul „Codul vindecării” pentru a corecta, practic, orice problemă fizică, emoţională şi relaţională, dar şi pentru a avea succes deosebit în carieră. „Mi-a vorbit despre codurile vindecării un prieten şi, trebuie să recunosc, la început am fost sceptic. După ce am auzit şi am citit mărturii uimitoare ale unor oameni despre felul în care li s-a schimbat viaţa, după ce am aflat că sistemul Codurilor a fost descoperit după 12 ani de rugăciuni, că este în concordanţă cu Biblia, dar şi profund ancorat în ştiinţă, am vrut să ştiu mai multe. Pus în faţa a ceea ce nu părea să aibă sorţi de izbândă pentru o criză personală, am lucrat cu Alex zi de zi, timp de 40 de zile, şi am folosit cu sârguinţă Codurile vindecării. Acest proces m-a ajutat să depăşesc, aproape fără efort, experienţe trecute dureroase şi să-i iert pe cei care m-au rănit de-a lungul anilor, dar, şi mai important, să obţin iertarea celor pe care i-am rănit eu însumi”, scria dr Jordan S. Rubin, doctor în medicină naturistă, autor a peste 20 de cărţi din domeniul sănătăţii şi medicinii alternative, declarate bestseller de „New York Times”.
În lume auzim vorbindu-se mult despre Reforma din Sănătate, însă utilizând instrumente pe care Codul vindecării ni le pune la dispoziţie, ne putem transforma viaţa şi sănătatea dinspre interior spre exterior, afirmă autorul. „Ce vă doriţi mai mult de la o viaţă? O relaţie de dragoste? O sănătate bună? Linişte sufletească? În 2001 îmi doream toate lucrurile menţionate mai sus. Până atunci, timp de 12 ani fusesem trist, deprimat şi eram total neajutorat. De fiecare dată când lucrurile păreau să înceapă să se îmbunătăţească, totul aluneca înapoi, în disperarea care ne caracterizase viaţa. Am aflat în curând cu Tracey suferea de depresie majoră şi că suferise probabil de asta toată viaţa. Am încercat de toate, consiliere, terapie, vitamine, minerale, plante medicinale, rugăciuni, tehnici alternative de eliberare emoţională… de toate. Şi apoi, s-a întâmplat… minunea”.
Alexander Loyd deţine doctorate în psihologie şi medicină naturistă. Testele doctorului Loyd au arătat că există un „Cod universal al vindecării”. Acel ceva numărul 1 este sistemul imunitar şi autovindecător din organism. Există ceva pe pământ care poate face ca acel ceva numărul 1 să nu funcţioneze. Despre ce vorba? Despre stres. Aceasta înseamnă că prima întrebare pe care trebuie să v-o puneţi când aveţi o problemă peste care nu puteţi trece este: „Ce factor de stres îmi împiedică sistemul imunitar să rezolve problema asta şi ce pot face în acest sens?”. Acel ceva numărul 1 trebuie să funcţioneze. Este vorba despre vindecarea problemelor sufletului. Veţi afla în acest volum despre cele 7 secrete ale vieţii, sănătăţii şi prosperităţii. Cartea este scrisă în colaborare cu medicul Ben Johnson, specialist în osteopatie şi medicină naturistă, care a ţinut prelegeri în toată lumea despre felul în care funcţionează Codul vindecării, axându-se îndeosebi pe vindecarea memoriei celulare, lucrând de la imagini la suflet. Veţi continua să aplicaţi Codul pentru a înlătura stresul din organism.
Dieta de 17 zile

Dacă vreţi să scăpaţi de kilogramele în plus rapid, eficient şi durabil, aceasta este cartea de care aveţi nevoie. „Dieta de 17 zile”, a doctorului Mike Moreno (absolvent al Facultăţii de Medicină Irvine and Hahnemann, din cadrul Universităţii California, membru al Comitetului din San Diego al Academiei Americane a Medicilor de Familie), se bazează pe metode dovedite pentru a vă ajuta să slăbiţi definitiv, indiferent dacă vreţi să daţi jos 5 sau 50 de kilograme. Programul lui revoluţionar modifică metabolismul ca să poată arde grăsimile în permanenţă. Cartea nu este destinată să diagnosticheze, să trateze, să vindece sau să prevină vreo problemă de sănătate şi nici să înlocuiască recomandările medicului. „Hai să nu ne păcălim singuri: când începi o dietă, vrei să vezi rezultatele imediat, atât ca aspect, cât şi ca stare generală. Aceasta pentru că societatea noastră este orientată către imediat, vrem tot felul de lucruri şi le vrem pe loc. Devenim nerăbdători când kilogramele nu se topesc suficient de rapid. Pare mult mai uşor să renunţăm decât să continuăm. Această dietă este concepută pentru a da rezultate rapide nu pentru că înfometează până ajungi la proporţiile normale, ci pentru că echilibrul atent planificat dintre alimente şi exerciţiile fizice reglează metabolismul organismului pentru a arde grăsimile zi şi noapte. Cu fiecare ciclu de 17 zile se schimbă totalul caloriilor şi alimentelor consumate. La finalul celor 17 zile se trece la un al doilea ciclu de 17 zile şi, în cele din urmă, vei intra în ciclul de stabilizare a greutăţii corporale din cadrul dietei, în care poţi să mănânci o varietate mai mare de alimente, inclusiv alimentele tale preferate, în limite rezonabile (nu vreau să te împrieteneşti din nou la cataramă cu genul de bufet suedez unde mănânci cât vrei), însă trebuie să accepţi că nu va fi o dietă de plăcere. Trebuie să încetezi să mai consumi porcării nesănătoase. Trebuie să mănânci legume, fructe şi carne slabă. Te rog să păstrezi un nivel redus al porţiilor, să elimini consumul de alimente grase, dulci, sărate şi să faci mişcare. Poţi să faci ceea ce-ţi cer pentru că oricine poate face orice pe durata a 17 zile. O să-ţi placă la nebunie că în 7, 10 sau 17 zile vei fi mai subţire. Şi ai toate şansele să te simţi mult mai uşor şi incredibil de energic”.
Programul este structurat în patru cicluri de câte 17 zile. Fiecare ciclu modifică totalul caloric al alimentelor pe care le consumi. Această variaţie pe care Doctor Mike o numeşte „confuzia organismuluui” îţi menţine organismul într-o stare de expectativă. Aceasta înseamnă că poţi să te aştepţi la mari schimbări încă din primele 17 zile. Avertizarea doctorului este: „Eu am inclus obiceiuri sănătoase în viaţa profesională şi particulară şi la fel poţi face şi tu”.
Săptămâna PSI la Cărtureşti

În colaborare cu Editura TREI, sunteţi invitaţi la un program deosebit de variat, între 7 şi 13 mai. Dintre evenimente spicuim: „Ce este şi ce nu este hipnoza?”. Invitat: Irina Holdevici (8 mai, ora 18.00), „Ce spun desenele şi poveştile tale despre tine”, invitat: Simona Reghintovschi (9 mai, ora 18.00), „Criza cuplului contemporan şi sexul virtual”, cu doctorul Florin Tudose (10 mai, ora 18.00), „Ce ai visat astă noapte ? Cum să-ţi înţelegi visele şi să le foloseşti pentru dezvoltarea personală”, cu psihanalistul şi filosoful Vasile Dem. Zamfirescu (11 mai, ora 18.00), şi „Mituri în psihoterapie. Preconcepţii. Fraude. Legende Urbane”, avându-i ca invitaţi pe Nora Grigoruţă, Teodora Ioan – Asociaţia Studenţilor la Psihologie şi Ştiintele Educaţiei (12 mai, ora 11.00).
Manifestările se vor desfăşura şi la Librăriile Cărtureşti din Cluj, Timişoara şi Iaşi.