De la Galați în Golful Persic sau cum pot navele militare Made in România să intre în jocul marilor puteri

Navele de patrulare livrate Marinei pakistaneze de șantierul Damen din Galați nu implică România în criza din Orientul Mijlociu, dar pot deveni instrumente utile pentru Islamabad într-o eventuală desfășurare maritimă în sprijinul Arabiei Saudite.

De Mihai Isac - Contributor
De la Galați în Golful Persic sau cum pot navele militare Made in România să intre în jocul marilor puteri

Navele de patrulare livrate Marinei pakistaneze de șantierul Damen din Galați nu implică România în criza din Orientul Mijlociu, dar pot deveni instrumente utile pentru Islamabad într-o eventuală desfășurare maritimă în sprijinul Arabiei Saudite.

Pakistanul are în flotă patru nave moderne de patrulare offshore construite în România, la Galați, și predate la Constanța.

În contextul apropierii militare dintre Islamabad și Riyadh, aceste platforme pot fi folosite pentru patrulare, escortă și supraveghere în Marea Arabiei, Golful Oman, Marea Roșie sau în apropierea strâmtorii Hormuz. Nu există o confirmare publică privind trimiterea acestor nave într-o misiune în Golf, dar traseul, autonomia și rolul lor militar arată că ele pot fi mobilizate rapid dacă Pakistanul decide să-și extindă sprijinul naval pentru Arabia Saudită.

Într-o regiune în care fiecare deplasare militară poate fi citită ca un semnal politic, navele construite în România pentru Pakistan capătă o relevanță nouă. Ele nu sunt nave românești, nu sunt operate de România și nu pun Bucureștiul în centrul unei crize din Orientul Mijlociu. Sunt însă produse ale industriei navale românești care au ajuns în dotarea unei puteri militare importante din Asia de Sud, aflată într-o relație strategică tot mai strânsă cu Arabia Saudită.

Pakistanul și Arabia Saudită au o cooperare militară veche, construită pe instruire, consultanță, prezență de personal pakistanez în regat și interese comune de securitate. În ultimii ani, această relație a fost ridicată la un nivel mai vizibil, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al nevoii Riyadhului de a-și diversifica garanțiile de securitate. Pentru Arabia Saudită, sprijinul pakistanez are valoare dublă mai exact militară, prin experiența și capacitățile armatei pakistaneze, dar și politică, prin mesajul că regatul nu depinde exclusiv de umbrela americană.

Citește și: Pașaportul rusesc, arma tăcută a Kremlinului. De ce decretul pentru Transnistria lovește Republica Moldova și privește direct România

În această ecuație intră și componenta navală. Marina pakistaneză are deja în serviciu nave de tip Offshore Patrol Vessel construite la Damen Shipyards Galați. Primele două, PNS Yarmook și PNS Tabuk, fac parte din clasa OPV 1900. Ulterior, Pakistanul a primit și două nave mai mari, PNS Hunain și PNS Yamama, din seria OPV 2600. Aceste nave au fost construite la Galați și predate în România, la Constanța, înainte de integrarea lor în flota pakistaneză.

Din momentul livrării, însă, legătura operațională cu România se încheie. Navele intră sub comandă pakistaneză, poartă pavilion pakistanez și sunt folosite potrivit deciziilor Islamabadului. România rămâne importantă ca loc de construcție și ca exemplu de capacitate industrială navală, nu ca actor militar într-o eventuală misiune în Golf.

Cum ar putea ajunge aceste nave în zona Golfului? Navele construite în România au fost deja livrate Pakistanului, deci ele nu ar mai trebui să plece de la Constanța pentru a ajunge în Golf. Pot fi dislocate direct din bazele pakistaneze de la Marea Arabiei, în special din zona Karachi sau din alte facilități navale. În acest caz, ruta este mult mai scurtă este Pakistan-Marea Arabiei-Golful Oman-Hormuz-zona Golfului. Dacă misiunea ar viza coasta vestică a Arabiei Saudite, nava ar merge spre Golful Aden, Bab el-Mandeb și Marea Roșie.

Această diferență contează. Arabia Saudită are două flancuri maritime, mai exact coasta estică, orientată spre zona Golfului și spre infrastructura petrolieră strategică, și coasta vestică, la Marea Roșie, unde rutele comerciale au fost afectate în ultimii ani de atacuri cu drone și rachete asupra navigației. O navă pakistaneză nu trebuie neapărat să intre în Golful Persic pentru a sprijini Arabia Saudită. Ea poate fi utilă și în Marea Arabiei, în apropierea Golfului Oman sau pe culoarul Golful Aden-Bab el-Mandeb-Marea Roșie.

Citește și: România după B9. NATO 3.0, ambiții strategice și restanțe dureroase

Rolul acestor nave nu este acela al unor platforme grele de atac. OPV-urile sunt nave de patrulare offshore, potrivite pentru supraveghere, escortă, control maritim, misiuni de securitate și prezență militară. Ele pot însoți nave comerciale, pot monitoriza ambarcațiuni suspecte, pot participa la operațiuni de căutare și salvare, pot susține misiuni cu elicopterul și pot colecta informații dintr-un spațiu maritim tensionat.

Într-o criză în Golf, o astfel de navă poate avea valoare tocmai prin această versatilitate. Nu este nevoie ca Pakistanul să trimită nave mari de luptă pentru a transmite un mesaj. O navă de patrulare bine echipată, capabilă să opereze mai multe săptămâni pe mare, poate arăta solidaritate, poate proteja rute maritime și poate contribui la o arhitectură regională de descurajare.

Pentru Pakistan, o eventuală desfășurare navală în sprijinul Arabiei Saudite ar fi totuși o decizie delicată. Islamabadul are legături profunde cu Riyadhul, inclusiv economice și religioase, dar are și o frontieră sensibilă cu Iranul. O implicare prea vizibilă într-un dispozitiv perceput ca anti-iranian poate crea complicații interne și regionale. De aceea, cadrul pentru o asemenea prezență ar fi unul defensiv, mai exavt patrulare, escortă, protecția traficului și securitate maritimă, nu operațiuni ofensive.

Citește și: Republica Moldova: Trump, eliberatorul spionilor moldoveni

Pentru România, subiectul trebuie tratat cu prudență. Faptul că navele au fost construite la Galați nu înseamnă că România participă la strategia Pakistanului în Orientul Mijlociu. Nu România decide unde merg navele și nu România stabilește misiunile lor. Dar cazul arată ceva important, mai exact faptul că șantierele navale românești fabrică platforme care pot deveni active strategice în crize internaționale majore.

Din această perspectivă, legătura dintre Galați și Golf nu este una politică directă, ci una industrială și strategică. România a construit nave pentru o flotă care operează într-o zonă apropiată de unele dintre cele mai sensibile rute maritime ale lumii. Pakistanul le poate folosi pentru apărarea propriilor interese, dar și pentru sprijinirea unui aliat-cheie precum Arabia Saudită.

Navele fabricate în România pentru Pakistan pot ajunge în zona Golfului fără obstacole tehnice majore. Ruta există, autonomia le permite misiuni extinse, iar profilul lor operațional se potrivește cu nevoile de patrulare și escortă din regiune. Ceea ce rămâne neconfirmat este decizia politică de a le trimite efectiv. O performanță frumoasă a acestora ar putea aduce noi comenzi pentru industria de profil din România.

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

  1. Un articol mai IDIOT ca asta semnat de Mihai Isac, greu am mai vazut !. Adica 4 nave militare-amarate, de „patrulare” Pakistaneze,fabricate la santietul Galati, pot intra in jocul militar mondial din golful Persic, acolo unde sunt amplasate port-avioane ultra-moderne americane si franceze !. Se vede ca redactorii de la Noul Cotidianul, din Cluj-Napoca, nu prea au INSPIRATIE editorial si atunci „BAT-CAMPII cu GRATIE” !!.

  2. Dl. Isac știe sǎ facǎ ceva util? Orice: sǎ curețe faianța, sǎ dea cu var pe un pom; ceva care sǎ foloseascǎ societǎții.

  3. Acum avem jurnaliști care știu și ce ar trebui sǎ facǎ unele țǎri cu dotǎrile lor militare și cum ar trebui sǎ se implice într-un conflict…

    1. Ce le mai știi tu!–-

      Foarte buna opinia D-vs. ! Avem intradevar tot felul de exemplare rare si cu o imaginatie de nedescris !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.