Republica Moldova: Trump, eliberatorul spionilor moldoveni

Donald Trump oferă detalii despe eliberarea celor doi ofițeri ai SIS: „Am depus eforturi mari”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că administrația sa a contribuit la eliberarea celor doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova în cadrul schimbului de prizonieri realizat la sfârșitul lunii aprilie, relatează TVR Moldova.

„Tocmai am obținut eliberarea a trei prizonieri polonezi și doi moldoveni din detențiile belaruse și rusești. Datorită trimisului meu prezidențial special, John Coale, am reușit să depunem eforturi mari pentru ca această eliberare să aibă loc. Prietenul meu, președintele Karol Nawrocki din Polonia, s-a întâlnit cu mine în septembrie anul trecut și mi-a cerut să-l ajut pe Andrzej Poczobut să fie eliberat din închisoarea belarusă. Astăzi, Poczobut este eliberat datorită eforturilor noastre. Statele Unite își asumă responsabilitatea pentru aliații și prietenii noștri. Îi mulțumesc președintelui Aleksandr Lukașenko pentru cooperare și prietenie. Foarte frumos!”, a scris președintele Donald Trump, pe Truth Social.

Moldova, mai aproape de aderarea la UE: Primele capitole de negociere ar putea fi deschise în iunie

Republica Moldova ar putea face un nou pas important pe drumul aderării la Uniunea Europeană, relatează NordNews. Primele capitole de negociere cu UE ar putea fi deschise oficial în luna iunie, a anunțat președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, în cadrul unei conferințe comune susținute alături de președinta Maia Sandu.

Potrivit oficialului cipriot, extinderea Uniunii Europene reprezintă una dintre prioritățile președinției Ciprului la Consiliul Uniunii Europene, iar Republica Moldova se numără printre statele pentru care se dorește accelerarea procesului de integrare europeană.

„Obiectivul de bază al președinției Ciprului rămâne deschiderea oficială a capitolelor de negociere, începând cu capitolul 1, chiar în luna iunie”, a declarat Nikos Christodoulides.

Președintele Ciprului a explicat că primul capitol de negociere vizează aspectele fundamentale ale procesului de aderare, inclusiv statul de drept, reforma justiției și respectarea drepturilor fundamentale.

Oficialul european a subliniat că Republica Moldova a înregistrat progrese importante după obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, în anul 2022.

Republica Moldova transmite Principatului Monaco președinția Comitetului de Miniștri al CoE: Miniștri de Externe din peste 20 de state vin la Chișinău

Președinta Maia Sandu și secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, vor deschide, pe 15 mai, sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CoE), eveniment care va marca încheierea mandatului Republicii Moldova la președinția organizației. La Chișinău sunt așteptate peste 50 de delegații din statele membre, inclusiv mai mult de 20 de miniștri ai Afacerilor Externe, relatează Radio Moldova.

Delegațiile vor fi întâmpinate la Palatul Republicii începând cu ora 08:00. Deschiderea oficială a sesiunii ministeriale va avea loc la ora 09:00 și va include discursurile președintei Maia Sandu, viceprim-ministrului și ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, precum și intervenția secretarului general al Consiliului Europei, Alain Berset.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, agenda reuniunii va reflecta prioritățile asumate de Republica Moldova pe durata președinției și va include subiecte precum sprijinul continuu pentru Ucraina, cu accent pe responsabilitatea postbelică și reconstrucție, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice.

Două manifestații, două lumi diferite: Cum a marcat Chișinăul ziua de 9 mai

Chișinăul s-a împărțit în roșu și albastru – culorile predominante ale celor două manifestări care au marcat ziua de 9 mai: Marșul Victoriei și Ziua Europei. În timp ce unii participanți au ales să defileze cu steaguri ale armatei sovietice sub acorduri de „Katiușa”, alții s-au reunit în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru a celebra valorile și democrația europeană, relatează Moldova1.

Marșul Victoriei a început la ora 9:30 în PMAN, de unde participanții au pornit în coloană spre Complexul Memorial „Eternitate”. La marș au participat numeroși copii și tineri alături de părinții lor.

În prima linie se aflau băieți care purtau steagurile Republicii Moldova și ale Uniunii Sovietice, iar în rândul al doilea – fete cu portretele soldaților decedați în război.

Printre adulți, unii purtau uniforme militare, alții – pancarte cu portretele taților și bunicilor participanți la cel de-al Doilea Război Mondial.

Bani primiți vs. reforme realizate. Cât a valorificat R. Moldova din Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro, care sunt restanțele și cum răspund autoritățile

O sumă totală de 503 milioane de euro a fost eliberată R. Moldova din Planul de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro oferit din partea Uniunii Europene. Totodată, 28 de reforme au fost realizate din cele 153 stabilite pentru perioada 2025–2027, iar două care urmau să fie realizate până la sfârșitul anului 2025, sunt restante. Din suma totală debursată, 41,59 de milioane de euro sunt granturi, iar restul – împrumuturi. Sumele sunt eliberate pe etape, odată cu relizarea reformelor.

Autoritățile R. Moldova înregistrează două restanțe la îndeplinirea condiționalităților pentru eliberarea sumelor din Planul de creștere, care urmau a fi realizate până în decembrie 2025. Ambele sunt pe domeniul energetic. Este vorba de finalizarea și punerea în funcțiune a Liniei electrice de 400 kV Vulcănești Chișinău și de posibilitatea ca marii consumatori industriali de gaze să-și procure gazele de pe piața liberă a gazelor. Pentru fiecare suma eliberată este de 15,47 milioane de euro, adică aproape 31 de milioane de euro. Până la sfârșitul anului 2025 au fost realizate 28 de reforme, fiind oferite finanțări totale de 255,4 milioane de euro.

„Restanțele care sunt vor fi recuperate și trebuie să înțelegem că fiecare reformă, e agenda de reforme, multe dintre reforme au fost deja implementate. Toate reformele vin și cu remunerare sub forma unui transfer, adică toate transferurile de la Uniunea Europeană sunt condiționate de reforme. Și dacă o reformă este implementată, să zicem, un semestru mai târziu, atunci și banii vin cu un semestru mai târziu. Nu sunt bani pierduți, asta vreau să spun”, a declarat Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate, invitat în cadrul Podcast ZdCe.

Incendiul din zona de excludere de la Cernobîl nu prezintă pericol pentru Moldova? Precizările Agenției de Mediu

Un atac cu drone rusești din 7 mai a provocat un incendiu de vegetație de proporții în zona de excludere a Centralei Nucleare de la Cernobîl. Autoritățile Republicii Moldova au comunicat pe 9 mai că pe teritoriul țării noastre nu a fost înregistrată creșterea fondului radioactiv sau poluarea aerului cu produse rezultate din ardere. În plus, specialiștii menționează că masele de aer se deplasează în direcția nord-est, astfel încât fumul provocat de incendiu nu ar trebui să ajungă în Republica Moldova, relatează Newsmaker.md.

La locul incendiului au fost descoperite fragmente ale două drone. Agenția de Stat a Ucrainei pentru Administrarea Zonei de Excludere a anunțat că suprafața afectată de incendiu a depășit 1 100 de hectare. În pofida incendiului, sistemul de monitorizare radiologică nu a înregistrat depășiri ale nivelurilor de control ale dozei echivalente de radiații gamma.

„Fondul radioactiv în zona incendiului este cuprins între 0,19 și 0,35 microsieverți pe oră (μSv/h)”, au comunicat reprezentanții Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Agenția de Mediu din Republica Moldova a confirmat, la rândul său, că indicatorii radiației se mențin în limite normale. Pe fondul informațiilor despre incendiu, instituția a publicat un comunicat în care a asigurat cetățenii că datele monitorizării calității aerului nu indică o creștere a concentrației particulelor în suspensie sau a altor poluanți atmosferici asociați incendiilor de vegetație.

„Potrivit modelelor de dispersie atmosferică și analizelor meteorologice disponibile, masele de aer se deplasează către regiunile de nord-est, fără a exista riscul transportării norului de fum asupra teritoriului Republicii Moldova”, a menționat instituția.

Extinderea vettingului, subiect de dispută între Ministerul Justiției și CSM

Curățarea sistemului judecătoresc din R. Moldova rămâne un subiect sensibil și controversat. Ministerul Justiției evită să spună dacă va susține extinderea listei magistraților care urmează să fie supuși evaluării externe. Iar Consiliul Superior al Magistraturii se declară în continuare împotriva acestei proceduri. Discuțiile au fost relansate după ce președinta Maia Sandu a cerut accelerarea reformei justiției și extinderea mecanismului de vetting, invocând corupția și tergiversarea examinării dosarelor.

VLADISLAV COJUHARI, ministrul Justiţiei: Bineînţeles că acest subiect este în vizorul Ministerului Justiţiei, care este responsabil de implementarea mecanismelor şi a cadrului normativ. Noi la începutul anului am setat un grup de lucru cu reprezentanţii CSM-ului, comisiei de evaluare externă, reprezentanţii ministerului Justiţiei, societăţii civile. Evident că suntem în fază de discuţii. Avem idei pentru a realiza acea accelerare.

Consiliul Superior al Magistraturii nu susține extinderea procedurii de evaluare externă. Acest sistem este aplicat, în prezent, la Curtea Supremă de Justiție și la Curțile de Apel. CSM propune alte mecanisme de verificare a judecătorilor.

Tot mai mulți români și-ar dori o unire cu Moldova

Pentru Republica Moldova, o posibilă unire cu România, fie și doar economică, ar fi un mare ajutor pentru aderarea la UE, mai ales că mica republică negociază integrarea europeană în tandem cu Ucraina, relatează DW.com.

Chișinăul încearcă în multe feluri ieșirea din tandemul cu Ucraina. Țara vecină, aflată în război de mai bine de patru ani pentru a-și apăra teritoriul de invazia rusă, reușește să se mențină funcțională, dar e greu să îndeplinească standardele cerute de UE. În plus, persistă o serie de reticențe venite în continuare de la Budapesta, de la Bratislava și din alte capitale europene.

Republica Moldova se simte cumva ca într-o capcană în acest cuplu în care nu a intrat de bunăvoie. Chișinăul este un susținător al Ucrainei, discursurile președintei Maia Sandu au emoționat încă de la începutul invaziei ruse comunitatea europeană. În același timp, însă, aderarea unei țări mici se face mai ușor, deși dacă are o enclavă rusă pe teritoriul său, totul se complică.

În România, aceste dezbateri sunt confiscate de formațiunile naționaliste

O posibilă unire cu România, eventual cu abandonarea Transnistriei, care din punct de vedere istoric nu a aparținut niciodată spațiului românesc, este un subiect tot mai des pomenit de politicienii de dincolo de Prut. În România, însă, dezbaterile sunt puține și mereu confiscate de formațiunile naționaliste.