De la Mozart la Wagner, de la Verdi la Puccini, grandiosul menu e servit

13 opere, cu interpreţi de primă mărime ai artei lirice, regizori de primă mână, mari dirijori, 6 balete, întâlniri simfonice şi evenimente muzicale de vârf recomandă actuala stagiune a Operei milaneze. Scala îşi găseşte noile volume, create de arhitectul Mario Botta, dar şi noile culori în ceea ce priveşte scena, sala, foaierele, redându-se vechile nuanţe de pe vremea lui Pietro Verri şi Stendhal, epoca lui Mozart îmbinându-se cu structurile tehnice ale celui de al treilea mileniu, devenind un laborator exemplar unde trecutul şi viitorul convieţuiesc. La Palazzo Reale din Milano, de altfel, s-a aflat deschisă expoziţia „Scala, magicul vis al Orientului”, o aventură în lumea fabuloasă, între fantezie şi fascinaţie, cuprinzând costume de epocă din operele jucate de-a lungul anilor, dar şi fotografii, decoruri.

Într-o conferinţă de presă, directorul artistic al Scalei din Milano, Stéphane Lissner, a amintit că această prestigioasă instituţie trece printr-o perioadă destul de dificilă. Contribuţia publică acoperă doar 46%, în timp ce 54% provin din contribuţiile private, cu un total de 116 milioane de euro. Primarul oraşului Milano, Letizia Moratti, prezentă şi ea, a confirmat suplimentarea bugetului din acest an cu 9,4 milioane de euro, pentru a menţine nivelul excelenţei.

Dirijorul Daniel Barenboim

Bogată în staruri şi mari nume, Scala din Milano şi-a inaugurat actuala stagiune, 2011-2012, cu noul „Don Giovanni”, în regia lui Robert Carsen, avându-l la pupitru pe Daniel Barenboim, cu interpreţi excepţionali, ca Anna Netrebko, Bryan Terfel, Elina Garanca, John Osborn, Alexander Tsymbalyuk. A urmat „Povestirile lui Hoffman”, de Offenbach, pus în scenă de acelaşi Carsen, dirijat de Marko Letonja, cu Ramon Vargas, Ekaterina Gubanova, Ildar Abdrazakov, Nino Surguladze şi Rachele Gilmore. A venit rândul „Aidei”, în istorica regie a lui Franco Zeffirelli. Pe podium, Omer Meir Welber, cu Jorge de Leon, Oksana Dyka şi Liudmyla Monastyrska, Marianne Cornetti, Riccardo Zanellato… Al patrulea titlu, „Văduva veselă” de Strauss, care semnează debutul pe scena de operă a regizorului german Claus Guth. La pupitru, Semyon Bychkov şi în distribuţie, interpreţi precum Johan Botha, Emiliy Magee, Michaela Schuster, Elena Pankratova.

Nino Surguladze şi Sophia Loren

Tot de Strauss va intra în scenă o nouă producţie cu „Elektra”, în regia lui Patrice Chéreau, cu dirijorul Esa Pekka Salonen. Aceste două opere semnate de marele compozitor fac parte dintr-un pachet de patru coproducţii cu „Covent Garden” din Londra, cărora li se adaugă „Nabucco”, ce va pleca tot de la Scala, în stagiunea 2012-2013, „Falstaff”, în regia lui Carsen, la pupitru Daniele Gatti, şi „Troienele”, de Berlioz, în regia lui David McVicar, avându-l la pupitru pe virtuozul Antonio Pappano.

Anna Netrebko în Romeo şi Julieta de Charles Gounod

Va veni rândul cunoscutei opere „Nunta lui Figaro”, semnată de Giorgio Strehler, la pupitru, tânărul Andrea Battistoni, cu soliştii Fabio Capitanucci şi Pietro Spagnol, Dorothea Roschmann, Alksandra Kurzak, Ann Murray şi Marie McLaughlin. Se reia „Tosca” în regia lui Luc Bondy, sub bagheta lui Nicola Luisotti, în interpretarea Martinei Serafin şi a Oksanei Dyka, a lui Marcelo Alvarez, George Gagnidze.

Marcelo Alvarez în Tosca

Regizorul englez Richard Jones aduce pe scenă „Peter Grimes”, de Britten. Pe podium, Robin Ticciati, cu John Mark Ainsely, Suzan Gritton, Christopher Purves, Felicity Palmer, John-Graham Hall. Opera face parte din „Proiectul Britten”, care va culmina în 2013 cu baletul „Principele pagodei”, cu „War Requiem” şi „Billy Budd”.

O nouă montare a verdianei „Luisa Miller”, încredinţată lui Mario Martone, care revine ca regizor pentru noua producţie, dar va monta şi „Trubadurul”, o montare grandioasă pentru „Anul Verdi” din 2013. Ca interpreţi, publicul îi va putea auzi pe românca Elena Mosuc, Marcelo Alvarez, Piero Pretti, Leo Nucci, Tamar Iveri, Vitaliy Bilyy, Daniela Barcelona, Marco Spotti. Nu va lipsi nici „Manon” de Massenet, coproducţie cu „Covent Garden”, în regia lui Laurent Pelly, cu celebra Natalie Dessay, Matthew Polenzani. La pupitru Fabio Luisi.

Dirijorul Gustavo Dudamel

Să mai adăugăm, pentru această toamnă, „Don Pasquale”, „La Bohème”, în regia lui Franco Zeffirelli, cu splendidele soprane Angela Gheorghiu şi Anna Netrebko, alături de Fabio Capitanucci şi Mario Cassi, sub bagheta tânărului dirijor Daniele Rustioni, „Siegfrid”, avându-l la pupitru pe Daniel Barenboim şi în regia lui Guy Cassiers, cu Nina Stemme, Lance Ryan, Juha Uusitalo, şi „Rigoletto”, încredinţat lui Luc Bondy, avându-l ca dirijor pe Gustavo Dudamel.

Dacă amintim de spectacolele de balet, se reia clasicul „Ballo Excelsior”, noul balet „L’altra meta del cielo” pe muzica lui Vasco Rossi, care cu siguranţă va atrage un numeros public tânăr.

O nouă primăvară a culturii

Riccardo Muti

Tot la Scala, Maestrul Riccardo Muti, cel care a fost între 1986 şi 2005 directorul muzical al acestei prestigioase instituţii şi dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii milaneze şi care a ridicat de nenumărate ori sala în picioare, fiind îndelung ovaţionat, a fost elogiat de către preşedintele Italiei, Giorgio Napoletano. Riccardo Muti a spus: „În acest moment trăim într-o lume lipsită de armonie, fie din cauza unor dezastre naturale sau din alte raţiuni politice. Aş putea spune, într-o lume dizarmonică. Muzica nu este un mod de a-ţi petrece timpul liber. Funcţia noastră, a muzicienilor, este aceea de a crea o societate armonioasă. Dacă primele viori sună fals, atunci şi rândul al doilea al viorilor cântă fals, iar acestea la rândul lor dau aceeaşi stare oboiului şi creează dizarmonie. Atunci poate veţi înţelege de ce dirijorul nu este un dictator, aşa cum se spune, ci e cel care are o idee şi ştie să ţină în mână toată această orchestră care să sune în armonie, aşa cum ar trebui să fie şi viaţa noastră. Aşa cum am face ca o societate să fie bine construită. Datoria noastră nu e numai aceea de a asculta Verdi, ci aceea de a construi o societate mai bună. Atunci când am fost la Sarajevo, oraşul era completamente distrus. Am văzut muzicieni intrând pe scenă fără niciun instrument. Dar ei au stat pe scenă alături de muzicienii noştri şi au cântat şi au plâns împreună. Ceea ce nu pot face cuvintele face muzica. Să ne aducem aminte că maiestuoasele instrumente Stradivarius, Guadagnini, Amati, Guarnieri au fost create de noi la Cremona. Şi pot să vă spun că avem responsabilitatea de a construi o societate mai bună, în care să domnească muzica şi cultura, care sunt fundamentale, o responsabilitate transmisă de predecesorii noştri. O societate fără trecut şi fără cultură nu poate exista. De ce nu vrem să facem din cultură, noi toţi, o primăvară?”. Aplauze furtunoase pentru Muti.

Anul acesta, Maestrul Riccardo Muti a fost răsplătit cu numeroase premii, printre care „Birgit Nilsson”, cea mai mare recompensă acordată în muzica clasică, în valoare de un milion de dolari, ce poartă numele unei regretate soprane suedeze, Premiul „Grammy” pentru înregistrarea „Messa da Requiem” de Verdi, cu Orchestra Simfonică din Chicago, iar acum câteva zile, premiul „Principe de Asturias de las Artes”.