Magistrații Curții de Apel București au respins, joi, cererea de revocare a arestului preventiv emis pe numele lui Elan Schwartzenberg. Prin această soluție definitivă, judecătorii au admis contestația procurorilor la decizia din primă instanță, de retragere a mandatului de arestare.
„Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 20.VII.2018 a Judecătorului de Cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti. (…) Desfiinţează, în totalitate, încheierea de şedinţă şi, pe fond, rejudecând: respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii arestului preventiv, formulată de petentul-inculpat Schwartzenberg Emilian”, se arată în decizia instanței Curții de Apel București.
Judecătorii de la CAB au desfiinţat astfel decizia Tribunalului Bucureşti din 20 iulie, care dispusese revocarea mandatului de arestare în lipsă emis pe numele lui Elan Schwartzenberg şi retragerea cererii de dare în urmărire internaţională şi a mandatului european de arestare, potrivit agerpres.ro.
Când a fost trimis în judecată Schwartzenberg
Elan Schwartzenberg a fost trimis în judecată în decembrie 2017 de procurorii DNA, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, într-un dosar disjuns din dosarul privind construirea de locuinţe în campusul social „Henri Coandă” din Constanţa, în care fostul primar Radu Mazăre, fratele acestuia, Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost recent achitaţi de Instanţa supremă.
Procurorii DNA susţin că, în cursul anului 2011, Elan Schwartzenberg l-a ajutat pe Avraham Morgenstern, administrator unic al societăţii Shapir Structures SRL, să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Radu Ştefan Mazăre, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, pentru ca acesta să facă demersuri astfel încât Shapir Structures SRL să câştige o licitaţie având ca obiect contractul de construire a campusului social ‘Henri Coandă’ în valoare de circa 10 milioane de euro.
Potrivit anchetatorilor, ajutorul acordat de Schwartzenberg a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc. – societate al cărei beneficiar real era – şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern, fiind prieten cu cei doi.
Elan Schwartzenberg a plecat din România în 2016, fiind dat în urmărire internaţională
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.