Declarații surprinzătoare ale unui fost șef SIE privind relația cu CIA

Declarațiile lui Ioan Talpeș ar trebui să producă ceva deranj în structurile statului. Sau, dimpotrivă, faptul că este singurul care face asemenea declarații arată că este un personaj deja marginalizat, de numele căruia va fi legată predarea rețelei informative a SIE

Declarații surprinzătoare ale unui fost șef SIE privind relația cu CIA

Declarațiile lui Ioan Talpeș ar trebui să producă ceva deranj în structurile statului. Sau, dimpotrivă, faptul că este singurul care face asemenea declarații arată că este un personaj deja marginalizat, de numele căruia va fi legată predarea rețelei informative a SIE

Un fost șef al spionajului din România a confirmat că în țară a existat ”cel puțin” o închisoare a CIA, scrie The Guardian, citând declarațiile făcute de Ioan Talpeș pentru Der Spiegel.

Talpeș, fost șef al SIE, spune că în România au existat ”centre” ale CIA, inclusiv unul de tranzit, unde priozonierii erau aduși înainte de a fi trimiși către alte destinații secrete. Este primul oficial român care confirmă informațiile din recentul raport al Senatului SUA privind metodele de interogatoriu folosite de CIA, raport care arată că existat cel puțin un asemenea centru în România, unde deținuții erau, cel mai probabil, torturați.

Declarațiile lui Ioan Talpeș ar trebui să producă ceva deranj în structurile statului, deoarece guvernele României de până acum au negat existența ibchisorilor CIA în țară. Sau, dimpotriva, faptul că Talpeș este singurul care face asemenea declarații arată că este un personaj marginal și marginalizat, de numele căruia va fi legată predarea rețelei informative a SIE către viitorii aliați.

Un raport al Senatului României, elaborat cu participarea pe atunci senatorului Teodor Meleșcanu, a concluzionat că în România nu au existat asemenea centre. „Dacă cineva are probe, dovezi, vine, probează în justiție și atunci sper că se va clarifica si aceasta problema. Am avut o anchetaă a Senatului, nu au fost pe teritoriul României asemenea lucruri”, a declarat Teodor Melescanu in 2013, pe când era deja director al SIE.

Ancheta Senatului a fost inițiată ca urmare a acuzațiilor aduse în 2005 de un raportor al Consiliului Europei, elvețianul Dick Marty, și de Amnesty International. Presa internațională a relatat și ea despre existența unor închisori secrete în România.

Fragmentele făcute publice din raportul Senatului SUA nu specifică țările în care au funcționat aceste centre de detenție, legendându-le numele. The Washingtom Post a scris insa că în spatele așa-zisului centru de detenție ”Detention Site Black” este România. Pornind de la aceasta ipoteză, se poate afla din acest raport ca agenții CIA de la București au primit milioane de dolari pentru a facilita ințelegerea de către autoritățile de la București a importanței acceptului lor pentru înființarea unei închisori secrete în România. Trebuie spus ca Talpeș a mai declarat până acum că în România a existat un asemenea centru de detenție, în cadrul unui material amplu difuzat de Antena 3 în urmă cu doi ani, completând atunci cu afirmația ”am fost niște papagali”. Așadar, reporterii Der Spiegel s-au dus acum la sigur.

Talpeș a declarat pentru Der Spiegel că centrul de tranzit a fost creat după discuții foarte aplicate cu autoritățile romane. El adaugă că este posibil să fi fost două asemenea centre ”în care probabil că erau închiși oameni și tratați într-un mod inuman”. Aceasta s-a întâmplat între 2003 și 2006.

Talpeș a fost șeful SIE între 1992 și 1997, iar între 2000 și 2004 a fost consilier prezidential pentru securitate națională. El a declarat pentru Der Spiegel că a avut nenumărate discutii cu reprezentanții CIA și ai armatei SUA privind cooprarea cu România și că principala tema a conversatiilor se învârtea în jurul ideii de a oferi CIA mână liberă în România. Talpeș spune însă că nu are idee unde erau localizate centrele respective și dacă acolo erau cu adevarat torturați oameni. El arată că Romania ”nu avea, în mod explicit, niciun interes să știe ce face CIA acolo”. Aceeași pozitie a fost adoptată și de fostul președinte Ion Iliescu, săptămâna trecută. El spune că nu știa despre existența unor închisori CIA în România. Talpeș declară însă că l-a informat pe șeful sau de la Cotroceni din acea perioadă că CIA desfășoară ”anumite activități” pe teritoriul României.

The Guardian, care preia interviul oferit de Talpeș, arată că România era foarte deschisă către inițiativele americane, atât timp cât negocia aderarea la NATO. România a aderat la NATO în 2004. ”Ce se întâmpla acolo era treaba americanilor”, a spus Talpeș.

Polonia – o altă atitudine

Spre deosebire de România, autorităţile poloneze au confirmat implicarea, alături de CIA, într-un proiect ultra-secret, care viza construirea unui centru de detenţie şi în care au fost închişi mai mulţi suspecţi bănuiţi că ar avea legături cu celule teroriste. Polnia ar fi fost prima țară europeană care ar fi oferit aceste servicii pentru CIA, și nu gratuit.

După o dezbatere politică, prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a declarat, in 2012, că fostul şef al serviciilor secrete statale, Zbigniew Siemiatkowski, este acuzat pentru construcţia unui penitenciar secret CIA, într-o bază militară din nordul Poloniei. Lui Siemiatkowski i se mai impută încalcarea legislaţiei internaţionale prin “lipsire ilegală de libertate” şi “pedepse corporale” aplicate deţinuţilor din închisorile unde erau aduşi suspecţii din Afganistan.

„Polonia a devenit o victimă politică din cauza scurgerilor de informaţii americane legate de programul secret de investigaţii. Ţara noastră este o ţară democratică, unde legile naţionale şi internaţionale trebuie să fie respectate”, a precizat atunci Tusk. Acum este considerat a fost cel mai pro-american premier al Poloniei, un promotor al politicii SUA cu privire la Rusia si Ucraina. Acum este noul presedinte al Consiliului European.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.