DEFICIT bugetar la indigo. Cât raportează Finanțele

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 295,1 miliarde lei, au reprezentat 31,1% din PIB, comparativ cu…

DEFICIT bugetar la indigo. Cât raportează Finanțele

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 295,1 miliarde lei, au reprezentat 31,1% din PIB, comparativ cu…

Bugetul general consolidat a încheiat anul 2018 cu un deficit de 27,3 miliarde de lei, reprezentând 2,88% din PIB, procent identic cu cel la care s-a închis bugetul şi în anul 2017, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor. Deficitul pe 2018 este sub ținta anuală stabilită de 2,97% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 295,1 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB, comparativ cu 29,4% din PIB în 2017. Procentual, veniturile au fost cu 17,2% mai mari, în termeni nominali, față de anul trecut. Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+36,8%). Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Începând cu luna mai, se constată o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA, astfel, acestea au crescut cu 11,3% față de realizările anului 2017, ajungând la o valoare de 59,6 miliarde lei pe întreg anul 2018. Veniturile din accize au fost în sumă de 28,5 miliarde lei (3% din PIB) cu 7,2% mai mari comparativ cu anul precedent. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 2% față de 2017, iar încasările din veniturile nefiscale au crescut cu 24%, influențate pozitiv de încasările din dividende.
S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 24,8% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. Totodată, se înregistrează o diminuare cu 42% față de anul precedent la
taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt 27,1 miliarde lei, fiind cu 57,8% mai mari față de anul 2017.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari față de anul precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 23,7% mai mari față de anul 2017, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare. Subvențiile sunt mai mari cu 7,6% față de anul 2017, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,7%. Dobânzile sunt cu 27,8% mai mari față de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de anul 2017.

În 2017, deficitul bugetar a fost de 24,3 miliarde lei, respectiv 2,88% din PIB.

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. dacă cifrele sunt reale, nu-i rău de loc, dar să fie reale, adevărate, veridice, corecte ( nu politic )…sunt semnale venite din partea bnr, care distrug echilibrul financiar. Aş vrea să reamintesc ce spuneam în 10 ianuarie ac: …, cu mai puţin de 5% din rezervele sale, bnr-ul(de fapt isărescovici) poate manipula cursul după cum vor muşchii lui, nu-i greu, dacă vă merge bibilica; n-a verificat nimeni ( cu toate că văd că aveţi totuşi relaţii suspuse, după cum vă lăudaţi indirect ), legătura dintre momentele în care au loc plăţi externe de volum mare şi creşterea cursului, între momentele în care au loc încasări din afară de volum mare şi scăderea cursului; bnr-ul monitorizează toate intrările şi ieşirile fluxurilor financiare prin sistemul informatic centralizat ( Safir, mi se pare) şi acţionează ca atare, dar nu în favoarea României ( mai pe înţeles, favorizează importurile şi defavorizează exporturile ); să nu uităm şi am mai menţionat asta, cursul euro-leu urmează un trend ascendent, care trebuia să se oprească la un nivel de 5,5 lei pentru un euro, la data adoptării monedei unice, acum că orizontul s-a dus până în 2026, o să avem un curs de peste 6 lei pentru un euroi. Răul cel mare poate fi stopat, prin îndepărtarea lui măgărel, dar noi nu avem politicieni români, ci nişte boarfe de centură, indiferent de culoarea politică…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.