' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Declarațiile oficialului BNR au fost făcute joi, 22 octombrie, în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, după publicarea statisticilor europene care arată că România a înregistrat cel mai mare deficit guvernamental trimestrial din UE.
De ce a crescut deficitul de la 5,5% la 9,2% din PIB
Valentin Lazea atrage atenția că datele Eurostat surprind evoluția veniturilor și cheltuielilor administrației publice într-un anumit trimestru, raportate la PIB-ul aceleiași perioade, iar rezultatele pot varia considerabil în funcție de momentul în care sunt înregistrate încasările și plățile statului.
„Înțeleg că e vorba de un exercițiu pe care îl face Eurostat trimestrial pentru toate țările și e vorba de volatilitatea foarte mare dintre trimestre. Fiecare țară are o mare volatilitate, deficit mult mai mic într-un trimestru, mult mai mare în altul, de exemplu”, a declarat economistul-șef al BNR.
În cazul României, acesta a indicat întârzierea aprobării bugetului drept un factor care a influențat distribuția cheltuielilor între primele două trimestre ale anului.
„Înțeleg că în România, în primul trimestru, deficitul raportat la PIB-ul acelui trimestru, deci nu pe an, ci înăuntrul trimestrului a fost de 5,5, că nu a fost aprobat bugetul, s-au amânat niște cheltuieli. În trimestrul doi, deficitul acelui trimestru raportat la PIB-ul acelui trimestru a fost 9,2 sau cât s-a spus și din asta s-a făcut o mare știre”, a explicat Valentin Lazea.
Economistul așteaptă acum explicațiile Ministerului Finanțelor privind evoluția exactă a veniturilor și cheltuielilor publice.
„Oricum sunt convins că Ministerul de Finanțe va ieși zilele astea și va explica situația exact”, a mai spus acesta.
Află și Taxele au crescut, dar veniturile fiscale ale României bat pasul pe loc. Expert: „Suntem pe primul loc la frauda cu TVA”
Ce înseamnă, de fapt, deficitul de 9,2%
Pentru a înțelege cifra anunțată de Eurostat, trebuie făcută diferența dintre deficitul trimestrial și cel anual. Indicatorul de 9,2% se referă la perioada aprilie – iunie 2026 și exprimă raportul dintre deficitul înregistrat în acel trimestru și produsul intern brut aferent perioadei respective.
Deficitul anual este calculat pentru întregul an, prin raportarea diferenței dintre veniturile și cheltuielile administrației publice la PIB-ul anual. Cele două valori descriu perioade diferite și nu pot fi comparate ca și cum ar măsura același lucru.
Prin urmare, procentul de 9,2% arată amploarea dezechilibrului bugetar înregistrat în trimestrul al doilea, în timp ce rezultatul pentru întregul an va depinde de evoluția veniturilor și cheltuielilor publice în toate cele patru trimestre.
Totodată, trebuie reținut și faptul că Eurostat publică indicatori ajustați sezonier, pentru a facilita compararea perioadelor, iar valorile pot diferi de cele din seriile neajustate sezonier, motiv pentru care orice comparație trebuie să folosească aceeași metodologie statistică.
România, la distanță de media europeană
Datele Eurostat arată că deficitul guvernamental ajustat sezonier al României a crescut de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% în al doilea trimestru din 2026, o deteriorare de 3,7 puncte procentuale.
În aceeași perioadă, deficitul mediu al Uniunii Europene a urcat de la 3,1% la 3,5% din PIB, în timp ce în zona euro a crescut de la 3,2% la 3,3%.
România a înregistrat astfel cel mai mare deficit trimestrial din UE, fiind urmată de Ungaria, cu 7,2% din PIB. Franța a raportat un deficit de 5,9%, iar Belgia și Bulgaria au înregistrat fiecare câte 5,3%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
La polul opus, cinci state membre au consemnat excedente bugetare în trimestrul al doilea. Cipru a înregistrat un excedent de 3,3% din PIB, Danemarca de 2,7%, Grecia de 2,2%, Irlanda de 1,9%, iar Portugalia de 0,8%.
Cum se poate reflecta deficitul în viața românilor
Când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită inclusiv prin împrumuturi, pentru care plătește dobânzi. Cu cât aceste costuri sunt mai mari, cu atât o parte mai mare din banii publici merge către plata datoriilor, în loc să poată fi folosită pentru investiții și alte cheltuieli.
Pentru a reduce deficitul, Guvernul poate recurge la majorări de taxe, reducerea unor cheltuieli sau amânarea unor investiții, în funcție de măsurile adoptate.
Pentru a înțelege cum s-a ajuns la deficitul trimestrial de 9,2% din PIB, rămâne de văzut ce cheltuieli au fost amânate în primele luni ale anului și ce plăți au fost înregistrate în trimestrul al doilea.
În final, explicațiile așteptate de la Ministerului Finanțelor vor putea ajuta la clarificarea evoluției și a efectelor asupra țintei de deficit pentru întregul an 2026.
interesant cum nimeni din propaganda de stat, din „guvern” si din BNR nu au anuntat aceste cheltuieli timp de 3-4 luni, cat am stat cu „interimari” de la PNL, si cat timp Plicusor a incercat sa-si instaleze guvernele lui. acuma, dupa 3 luni ii lasa pe prostii de la PSD sa deconteze toate pierderile facute de ei. Daca pe primele 2 trimestre au 9.2% deficit, si nimic din statistici nu arata imbunatatiri pe Q3, si cu siguranta si Q4 o sa fie la fel, lejer trecem de 12-13% pana in decembrie, si ascundem situatia pana in aprilie 2027, cand se rupe pisica. Adio indexari de pensii si salarii cu inflatia
Luca sare precum calul.
„s-au amânat niște cheltuieli. ” „bagam capul in nisip ca strutul”, „ne furam caciula”–pacalim romanii, pompam in prostie catre Ucraina, SAFE pt alte tari–pt noi niciun beneficiu……asta pt ca, prin platouri se intreaba unii unde sunt banii, nu se vad nicaieri.