România, cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, conform Eurostat. Reacțiile PSD și AUR

România a înregistrat în 2025 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 7,8% din PIB, conform celei de-a doua notificări Eurostat privind deficitul și datoria publică. Deși deficitul a scăzut față de 9,2% din PIB în 2024, România a rămas înaintea Poloniei, Belgiei și Franței, iar datoria publică a urcat la 58,9% din PIB. Raportul a generat reacții politice în România, PSD și AUR acuzând Guvernul că încearcă să prezinte îmbunătățirea statistică ca pe o reducere reală a dezechilibrelor bugetare.

România a raportat în 2025 un deficit bugetar de 7,8% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate miercuri, 21 octombrie 2026, de Eurostat în cea de-a doua notificare privind deficitul și datoria publică.

Unde se situează România în UE în ce privește deficitul bugetar

Eurostat arată că, în 2025, toate statele membre, cu excepția Ciprului, Danemarcei, Greciei, Irlandei și Portugaliei, au raportat deficit bugetar. După România, cu 7,8% din PIB, cele mai mari deficite au fost înregistrate de Polonia, cu 7,2%, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1% din PIB. În total, 11 state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, pragul de referință din procedura privind deficitele excesive.

În cazul României, deficitul a fost de 149,731 miliarde de lei, raportat la un PIB de 1.929,930 miliarde de lei. Față de 2024, când deficitul a fost de 161,734 miliarde de lei, respectiv 9,2% din PIB, reducerea a fost de 1,4 puncte procentuale. Datele Eurostat arată totuși că România a rămas singura țară din UE cu un deficit de aproape 8% din PIB în 2025.

Datoria publică a României, în creștere

Datoria publică a României a urcat la 58,9% din PIB la finalul lui 2025, de la 54,6% din PIB la finalul lui 2024. În termeni absoluți, datoria a crescut de la 964,808 miliarde de lei la 1.137,587 miliarde de lei. Nivelul rămâne sub pragul de 60% din PIB, dar apropierea de această limită amplifică presiunea asupra politicii bugetare.

La nivel european, datoria publică a zonei euro a crescut de la 86,6% din PIB la sfârșitul lui 2024 la 87,7% la sfârșitul lui 2025, iar în Uniunea Europeană de la 80,3% la 81,5% din PIB. Cele mai ridicate raporturi datorie-PIB au fost înregistrate de Grecia, cu 145,4%, Italia, cu 136,7%, Franța, cu 115,7%, Belgia, cu 108,1%, și Spania, cu 100,5% din PIB.

CITEȘTE ȘI:

Ultimul „inventar” la buget înaintea plecării lui Bolojan. Cum ne lasă cu bugetul, datoriile și cheltuielile

Ce arată veniturile și cheltuielile

Potrivit Eurostat, cheltuielile publice ale României au reprezentat 43,4% din PIB în 2025, în ușoară creștere față de 43,2% în 2024. Veniturile publice au crescut la 35,6% din PIB, de la 34,0% în 2024. Creșterea veniturilor a fost principala componentă a îmbunătățirii soldului bugetar, însă diferența dintre venituri și cheltuieli a rămas una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

În medie, în zona euro, cheltuielile publice au reprezentat 49,8% din PIB în 2025, iar veniturile 46,8% din PIB. În Uniunea Europeană, cele două indicatori au fost de 49,4%, respectiv 46,3% din PIB.

Reacția PSD

Reacțiile politice au venit imediat după publicarea raportului. PSD a susținut că datele Eurostat confirmă faptul că România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și că nivelul este cu mult peste cel lăsat după guvernarea lui Marcel Ciolacu. Partidul a criticat modul în care Guvernul ar interpreta scăderea deficitului de la 9,2% la 7,8% din PIB, susținând că îmbunătățirea nu poate fi prezentată ca o consolidare bugetară de fond.

Potrivit poziției PSD, diferența dintre cele două exerciții bugetare nu ar trebui să estompeze amploarea dezechilibrului, România păstrând prima poziție în clasamentul european al deficitelor. Partidul a legat situația de riscurile privind finanțarea publică și de necesitatea unor măsuri bugetare sustenabile.

Reacția AUR

AUR a reacționat și el la raportul Eurostat, prin Petrișor Peiu, care a acuzat Guvernul că ar folosi o formulare similară cu cea utilizată anterior de Guvernul Ciolacu, potrivit căreia deficitul ar fi fost redus. Peiu a susținut că reducerea declarată ar fi fost obținută, în parte, prin amânarea unor plăți estimate la 3,5 miliarde de euro, și nu printr-o ajustare structurală a cheltuielilor publice.

În viziunea reprezentantului AUR, datele Eurostat ar spulbera ceea ce partidul numește „mitul competenței” a Guvernului Bolojan în gestionarea finanțelor publice. Critica s-a concentrat pe faptul că, deși indicatorul deficitului a scăzut, povara fiscală și presiunile asupra bugetului ar fi rămas ridicate.

Ce conține raportul Eurostat pentru România

Raportul Eurostat include, pentru România, date privind PIB-ul, deficitul sau excedentul bugetar, cheltuielile și veniturile publice, precum și datoria publică, pentru perioada 2022-2025. Pentru 2025, PIB-ul României este estimat la 1.929,930 miliarde de lei, deficitul la 149,731 miliarde de lei, cheltuielile publice la 43,4% din PIB, veniturile la 35,6% din PIB, iar datoria publică la 1.137,587 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB.

Datele sunt raportate de statele membre în cadrul celei de-a doua notificări din 2026, pentru aplicarea procedurii privind deficitele excesive. Eurostat precizează că nu a modificat datele raportate de statele membre în această etapă și că rezerva privind calitatea datelor privește Bulgaria, nu România.

Raportul complet, inclusiv tabelul național cu indicatorii României pentru 2022-2025, poate fi consultat AICI.