Defrisările ilegale, combătute cu AI și camere de supraveghere. INTERVIU cu ministra Diana Buzoianu

Defrișările ilegale ar putea fi combătute cu ajutorul AI și prin instalarea mai multor camere de supraveghere. Programul SUMAL 3, pe bani europeni, aduce noutăți care le-ar putea tăia elanul celor care vor să taie ilegal pădurile din România.

Cotidianul: Defrișările ilegale rămân un fenomen. Care este data limită asumată de Minister pentru ca acest SUMAL 3.0 să devină realitate?

Diana Buzoianu: Sunt două paliere de finanțare. În primul rând, este vorba de dotarea drumurilor forestiere cu camere CCTV și această parte de infrastructură și partea de plaformă care să analizeze imaginile și un sistem care să transmită alarme folosind inteligența artificială, acolo unde se identifică suspiciuni că ar putea să fie lemn tăiat ilegal. Toate aceste lucruri trebuie să fie finalizate până la finalul lunii august. În ceea ce privește SUMAL 3.0, adică aplicația care este folosită de operatorii care trebuie să-și încarce toate avizele, care trebuie să ridice lemnul, aceasta nu are un termen până la finalul lunii august. Este o aplicație de care se vorbește de ani de zile, dar nimeni nu a făcut un pas înainte, să trecem și la noua versiune.

Prin Hotărârea de Guvern pe care am pus-o în transparență și pe care o să o trimitem chiar zilele acestea spre avizare către celelalte ministere, creăm temeiul legal ca, în sfârșit, STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), care s-a ocupat și a făcut celelalte platforme până în momentul de față, SUMAL 1 și SUMAL 2,  să se poată apuca să-și creeze SUMAL 3.0. De ce este asta important?

Pentru că, în spatele muncii de a opri tăierile ilegale, noi trebuie să închidem tot felul de portițe de care s-au folosit oamenii care au încercat să taie ilegal de-a lungul timpului, evitând, practic, aplicațiile care au existat până acum. Niciodată nu va fi o platformă sau o aplicație perfectă. Întotdeauna se vor găsi, în timp, portițe.

Important este să putem să adaptăm aplicația și să închidem, pe măsură ce le descoperim, toate aceste portițe folosite de oameni ca să taie ilegal pădurile. De exemplu, metoda offline, pe care a fost folosită an de zile. Metoda offline era, practic, metoda prin care operatorii se duceau la depozite, ridicau lemnul, își făceau toți pașii ca să încarce avizul pentru lemnul respectiv dar fix înainte să-l încarce în server, își opreau internetul. Dacă erau opriți pe traseu, imediat își porneau din nou internetul și se încărca automat avizul în sistem.

Cum se frauda sistemul în SUMAL 2.0 care trebuia să combată defrișările ilegale?

Cotidianul: Celebrul sistem cu modul avion pornit pentru a nu încărca avizul în platformă, nu?

Diana Buzoianu: Exact. Se pare că era peste tot o regulă, dacă nu erau opriți, făceau drumuri, 5, 10, 20, cărând practic ilegal lemn, cu același aviz pe care la final îl încărcau o singură dată. Această funcție nu mai poate să existe astăzi pentru că noi am interzis, practic. Nu se mai poate încărca avizul decât lângă depozit. Deci, pentru că există obligația legală ca toate depozitele să aibă internet lângă ele, noi am spus că, tu ca transportator, nu mai poți să încarci un aviz emis lângă un depozit decât lângă depozitul respectiv.

Dacă încerci după aia să-l încarci oriunde altundeva, el nu se mai poate încărca. Deci, și dacă pornești cu telefonul pe modul avion, și mai încerci după aia, pe traseu, să pornești din nou internetul, nu ți se va mai încărca avizul în aplicație. Pentru că aplicația descoperă că ăla este un aviz care a fost emis lângă un depozit și că punctul în care tu încerci să încarci avizul respectiv nu mai este lângă depozit. Și atunci nu te mai lasă. Asta a fost o portiță pe care am găsit-o și am închis-o. Dar să știți că mai sunt o grămadă. Le descoperim pe parcurs și SUMAL 3.0 va veni să închidă o grămadă de portițe care au mai fost descoperite.

Integrarea Inteligenței Artficiale în noul SUMAL

Cotidianul: Referitor la utilizarea inteligenței artificiale în noul SUMAL 3.0, cum va putea stopa IA metoda „volumului fals declarat”? Va estima volumul din fotografiile introduse în sistem?

Diana Buzoianu: E o situație cunoscută aceasta cu volumul fals declarat sau cu fotografii ale transporturilor fotografiate sau chiar fotografii cu orice altceva mai puțin cu camioane. A fost un proiect pilot într-o zi și inteligența artificială a estimat volumul din pozele încărcate în sistem. Ca să fi făcut cineva toată analiza și să descopere manual acele poze vă dați seama, ar fi fost nevoi de luni de zile de verificări. Așa, în câteva secunde, aplicația a putut să zică, acolo este o problemă. Și au fost date amenzi, câteva mii de amenzi într-o singură zi, pentru că au fost descoperite automat.

Cam așa ar trebui să fie și în noul SUMAL. Dar acela a fost un proiect pilot. Noi ce încercăm acum este să scalăm practic această aplicație, să aibă în sine o funcție de AI implementată de la bun început în aplicație, care să poată să facă această analiză și să dea automat alarma în momentul în care se vede o tentativă de fraudă. Fie că nu este corelare, cum spuneați și dumneavoastră, între cantitatea de lemn care se vede în poză sau cantitatea. Sigur, cu o marjă de eroare. Niciun AI nu o să poată vreodată să facă o analiză 100% clară, dar ar putea să tragă semnale de alarma, să verifice cineva manual, să se uite cineva, un om, pe situația respectivă și să decidă dacă acolo chiar este un caz de infracțiune sau dacă este o eroare pur și simplu a sistemului. 

Camere de supraveghere pe drumurile forestiere

Cotidianul: Ați menționat de faptul că vor fi foarte multe camere pe drumurile forestiere, vor fi urmărite transporturile eventual prin satelit. Când vor fi puse aceste camere și aici mai continui eu întrebarea.

Diana Buzoianu: Da. Până la finalul lunii august vor fi amplasate deja aproximativ 300 de camere. Până la momentul actual avem deja aproximativ 250 de camere și deja vedem cum funcționează sistemul, îl testăm și îl pilotăm, deja se văd rezultatele. O să ieșim inclusiv în zilele următoare să arătăm proiectul, care este stadiul lui. Suntem foarte bucuroși pentru că pe el se va putea construi pe mai departe.

Am zis în Codul Silvic că trebuie să punem camere video pe lângă toate drumurile forestiere. Vă dați seama că acest proiect nu acoperă toate drumurile forestiere, dar acoperă 320 de puncte. Dacă el funcționează, de acum încolo se vor putea adăuga camere pe parcurs ce se descoperă bugetele necesare, vom mai putea să adăugăm camere și așa ușor, ușor vom ajunge la dezideratul pe care îl avem, cred, cu toții, să avem toate drumurile forestiere verificate, astfel încât să nu mai poată să fie tăiate ilegal pădurile noastre.

Cotidianul: Dacă există oameni rău-voitori care vor distruge camerele sau care vor încerca să găsească metode de eludare a legii, cum vor fi pedepsiți?

Diana Buzoianu: Acei răufăcători să se aștepte la dosare penale pentru distrugere.

Soluții pentru a combate subdimensionarea Gărzii Forestiere

Cotidianul: În ceea ce privește subdimensionarea Gărzii Forestiere, cum va putea Ministerul să gestioneze multele alerte apărute în sistem, cu o bază umană subdimensionată?

Diana Buzoianu: Cunosc această lipsă de personal din Garda Forestieră și am cerut prin noua organigramă creșterea numărului de posturi. De altfel este inclusiv o condiție de aderare la OECD, consolidarea activității Gărzii Forestiere, care înseamnă inclusiv concursuri pentru a putea să fie ocupate mai multe posturi. Este foarte important, însă, să ne asigurăm că în paralel cu concursurile care vor fi date, cu organigramele care vor mai fi completate, adică cu oamenii noi care vor veni în instituție, în paralel cu acest efort de a consolida activitatea găzii forestiere, mergem și cu activitatea de a scoate la ideală corupția și de a înlătura corupția din sistem pentru că și Garda Forestieră are în cadrul ei oameni care de-a lungul timpului au întors ochii de la tăierile ilegale, nu doar că nu și-au făcut treaba, chiar au mai încercat să-și ascundă lucruri.

Este foarte important că această instituție să fie pe de-o parte și reformată, dar în același timp și consolidată cu noi angajări. Avem nevoie de oameni noi în instituție, dar avem nevoie și să fie excluși oamenii care și-au bătut joc de pădurile din România, din acea instituție.

Pădurari condamnați, inamovibili de pe funcții

Cotidianul: Ce facem cu corupția din sistem, din cadrul Gărzilor Forestiere? Sistemul este gândit să prindă infractorii din exterior, ce se va întâmpla cu corupția din interior?

Diana Buzoianu: În interior trebuie făcute controale de către corpul de control, care să se ducă să facă controlele respective și să se înceapă toate procesele legale, administrative, civile sau penale împotriva oamenilor care nu și-au făcut treaba, și-au încălcat atribuțiile. Și am făcut asta. Am început să facem controale mult mai dure în a vedea dacă Garda Forestier și-a făcut treaba în ultimii ani de zile. Au fost situații în care am cerut o analiză disciplinară să vedem să fie luate niște decizii pentru niște cazuri care au fost identificate. Deci, doar că lucrurile durează, pentru că realitatea este că aceste instituții au un cadru legislativ care i-a protejat foarte mulți ani de zile. Practic, noi am avut niște discuții aproape halucinate când am ajuns la minister, cu oameni din Romsilva care încercau să ne explice că, deși exista un personal care era condamnat definitiv, pădurari, care au fost condamnați definitiv pentru furt de pădure, acei oameni totuși nu puteau să fie dați afară din instituție.

Și a fost o analiză juridică, a fost nevoie de mai multe ședințe în care să explicăm că nu avem cum să lăsăm oameni condamnați definitiv în instituții, să ne prefacem că ei protejează pădurile, când de fapt au fost inclusiv condamnați definitiv pentru furt de pădure. Același lucru trebuie să se întâmple și la Garda Forestieră și peste tot. Dar trebuie să înțelegem este un proces care durează.

În loc de concluzii

• sistemul integrat terminat pentru operaționalizarea SUMAL 3.0 până la finalul lunii august,
• camere pe drumurile forestiere și inteligența artificială va fi implementată ca suport pentru personalul Gărzii forestiere, în ideea de a eficientiza munca angajaților și de a identifica eventuale cazuri de furt de lemn.

Ce este SUMAL și de ce este important pentru a combate fenomenul privind defrișările ilegale?

SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos) reprezintă platforma națională dezvoltată de Ministerul Mediului pentru a monitoriza trasabilitatea lemnului din momentul tăierii, pe durata transportului și până la procesare. Platforma este intuitivă, fiecare transport de material lemnos trebuind să aibă următoarele specificații clare:

• masa transportată, în metri cubi,
• tipul de lemn – specia,
• locația (parcela de pădure din care a fost extras lemnul),
• numărul mașinii care transportă masa lemnoasă tăiată,
• numele transportatorului,
• punctul de descărcare
• poze cu transportul.

Până la momentul actual au existat două variante SUMAL, care nu făceau față numărului foarte mare de transporturi. La momentul redactării știrii sunt emise 55.710 avize de transport de lemn, înregistrate conform legii. SUMAL 3.0, bazat pe inteligența artificială, vine să îmbunătățească controlul și trasabilitatea materialului lemnos, lăsând mai puține portițe deschise pentru eventuale fraude. În cadrul aceluiași proiect PNRR sunt prevăzute și camere de supraveghere amplasate pe drumurile forestiere.

Sistemul este important pentru că urmărește toate transporturile de lemne din România și oferă statului posibilitatea de a avea evidența oricărui transport de lemne. Statul știe astfel câți metri cubi de lemne sunt tăiate zilnic.