Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, ordonanţa de urgenţă care dă posibilitatea modificării, completării sau chiar abrogării actelor normative, în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare.Legea a fost adoptată cu 256 de voturi pentru şi două abţineri.
Secretarul de stat Rodica Constantinovici a declarat de la tribuna Camerei că OUG nu făcea referire la modificarea, completarea şi abrogarea actelor normative care au intrat în vigoare şi i-a rugat pe deputaţi să aprobe proiectul ca atare, informează Mediafax.
Deputaţii din Comisia juridică au modificat primul aliniat din articolul 56, care stipula că, "după adoptarea lor, în situaţii temeinic justificate, actele normative pot fi completate sau, după caz, abrogate şi înainte de data intrării lor în vigoare", adoptând un amendament al deputatului PNL Gheorghe Gabor potrivit căruia, "în situaţii temeinic justificate, actele normative de importanţă şi complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate, de autoritatea emitentă şi în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ".
Actele normative vor putea fi completate sau abrogate şi înainte de data intrării în vigoare, după adoptare, în situaţii temeinic justificate, a decis Guvernul, în iunie 2009, prin Ordonanţa de Urgenţă 61/2009, care modifică Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Proiectul de OUG prin care a fost modificată Legea 24 a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei.
Legislaţia în vigoare permite modificarea, completarea, abrogarea numai cu privire la actele normative intrate în vigoare.
Consiliul Legislativ a recomandat Guvernului să reconsidere propunerea ca actele normative să fie completate sau abrogate înainte de intrarea în vigoare, arătând că proceduri de acest gen nu există în legile altor state europene şi că prevederea ar trebui restrânsă doar la excepţii, precum Codurile.