Deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul Legii dării în plată, i-a solicitat, ieri, în scris, lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, să convoace o sesiune parlamentară extraordinară, în vederea adoptării reglementărilor care presupun ştergerea întregii datorii odată cu cedarea locuinţei puse garanţie într-un contract de credit, scrie Bursa.
„Domnul Tăriceanu poate convoca o sesiune parlamentară extraordinară. Totul depinde de voinţa politică. Dacă se va întruni, sesiunea se va desfăşura pe comisii. Astfel, legea va fi dezbătută în comisiile juridică şi de buget din Senat, urmând să fie aprobată în plenul Senatului, după care va fi reanalizată într-o singură comisie din Camera Deputaţilor”, a explicat domnul Zamfir, scrie sursa citată.
Deputatul a precizat că este dispus să adauge în textul legislativ un criteriu care să-i delimiteze clar pe cei care vor beneficia de această lege, subliniind: „Vom modifica textul în aşa fel încât să fie foarte clar cine pot fi beneficiarii legii. Vom menţiona că reglementările se adresează doar persoanelor fizice consumatori, pentru că există două tipuri de persoane fizice – consumatori şi profesonişti. Potrivit noului Cod Civil, toţi cei care derulează activităţi comerciale pe persoană fizică se numesc profesionişti, iar noi vrem să fie specificat în lege că ea se aplică doar persoanelor fizice consumatori”.
Printre altele, Daniel Cătălin Zamfir ne-a mai spus că aceasta este cea mai importantă problemă semnalată de preşedintele Klaus Iohannis şi că ea poate fi rezolvată.
Amintim că Legea dării în plată a fost retrimisă în Parlament de şeful statului, cu câteva zile înainte de Crăciun şi, implicit, de intrarea în vacanţă a parlamentarilor, care se întorc la începutul lunii februarie.
Iohannis consideră că actele normative trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor.
În cadrul documentului prin care Klaus Iohannis motivează retrimiterea Legii în Parlament se arată: „Principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor.
Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituţia creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice.
Aşadar, darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime”.
Iniţiatorii legii apreciază poziţia abordată de preşedinte ca fiind una echilibrată. Atât Cătălin Zamfir, cât şi avocatul Gheorghe Piperea evidenţiază că fondul comunicării este reprezentat de afirmaţia şefului statului potrivit căreia legea este bună şi binevenită, în condiţiile în care s-a pornit de la declaraţii conform cărora iniţiativa ar fi anticonstituţională şi antinaţională, fiind în măsură să provoace un risc sistemic.
Singurul aspect negativ este că promulgarea legii va mai întârzia câteva luni, ne-au spus cei doi iniţiatori.
Debitorii solicită Parlamentului să nu cedeze presiunilor bancherilor, să ancheteze modul în care au fost acordate creditele „care i-au determinat pe reprezentanţii BNR şi ARB să lupte cu atâta înverşunare împotriva Legii dării în plată”, să depolitizeze ANPC şi să-l treacă sub controlul propriu şi, în măsura în care aparatul legislativ o permite, să demită conducerea BNR şi să verifice modul în care aceasta a supravegheat operaţiunile de creditare de pe teritoriul României.
Zilele trecute, clienţii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF) au transmis scrisori deputaţilor, în care au solicitat analizarea şi trimiterea spre promulgare a legii.
Printre altele, clienţii bancari au subliniat că, deşi tot anul trecut debitorii au cerut ajutorul autorităţilor, acesta nu a venit din nicio parte, deşi în toate statele din Europa în care populaţia se confruntă cu aceeaşi problemă, respectiv creşterea ratelor ca urmare a exploziei cursului CHF/leu, guvernele au găsit soluţii pentru sprijinul cetăţenilor.
În scrisorile transmise parlamentarilor, împrumutaţii menţionează:
„Prima şi singură rază de speranţă pentru împrumutaţii din România a venit odată cu votarea Legii dării în plată, la sfârşitul anului trecut. Preşedintele Klaus Iohannis, întorcând legea în Parlament, a refuzat să ofere o şansă creditaţilor în valute, executaţi silit pe capete. Şi iată că aştept din nou, vă scriu din nou, în speranţa că vocea mea va fi ascultată, în speranţa că Parlamentul nu va trăda interesele mele pentru a le proteja pe cele ale băncilor.
Va rog insistent să analizaţi şi să trimiteţi spre promulgare Legea dării în plată în forma în care aceasta a trecut iniţial de Parlament, fără restricţii, fără plafoane valorice, cel mult cu foarte mici modificări care ţin de tehnica legislativă. Vă rog să continuaţi ceea ce foarte bine aţi început şi să finalizaţi dezbaterile asupra acestei legi în regim de urgenţă, aceasta fiind salvarea pentru foarte mulţi împrumutaţi sufocaţi de ratele bancare.
Vă mai rog să urgentaţi discuţiile şi să votaţi legea conversiei creditelor din valută în lei, cu aplicarea unui discount pe sold substanţial, care să acopere prejudiciul adus debitorilor bancari prin practicile comerciale înşelătoare ale băncilor, respectiv cele prin care au promovat creditele în CHF referindu-se la stabilitatea monedei, precum şi cele prin care ne-au fost introduse în contracte clauze abuzive, sporind şi mai mult prejudiciul suportat de către noi, astfel încât, în momentul de faţă, suntem în starea de sclavi ai băncilor. În condiţiile în care o bancă ce operează în România a acordat clienţilor săi, fără probleme, o reducere cumulată de peste 35% (discount pe sold de 22,5% plus returnare de comision necuvenit), în cadrul unui program de conversie, considerăm că un discount pe sold de minim 35% este perfect sustenabil.
Consider că aceste două legi sunt vitale pentru a echilibra relaţia client-bancă, Legea conversiei venind în completarea Legii dării în plată”.
Consumatorii au cerut o întâlnire şi premierului Dacian Cioloş. Aseară, până la închiderea ediţiei, purtătorul său de cuvânt, Dan Suciu, pe care l-am contactat, nu ne-a transmis dacă primul ministru intenţionează să discute cu împrumutaţii în CHF.
Legea dării în plată a produs un adevărat război între sistemul bancar (inclusiv BNR), pe de o parte, şi iniţiatori şi consumatori, pe de altă parte.
Adversarii s-au acuzat reciproc, ajungându-se la ameninţarea cu DNA-ul şi la dezvăluirea unor credite pe care le au diverşi reprezentanţi ai ambelor părţi.
