Presiunea creşte asupra Germaniei în preajma summit-ului european de 8 şi 9 decembrie, ceasul al doisprezecelea pentru luarea unor decizii privind salvarea zonei euro. Preşedintele Barack Obama a cerut acţiune din partea Berlinului şi a UE în cadrul întâlnirii anuale cu liderii europeni, iar oficialii polonezi au implorat, o premieră istorică, Germania să-şi demosntreze puterea financiară.
„Cer Germaniei ca, pentru binele nostru şi al vostru, să ajute zona euro să supravieţuiască şi să prospere. Ştiţi bine că nimeni altcineva nu poate face asta. Poate că sunt primul ministru polonez de Externe din istorie care spune asta: mă tem mai puţin de puterea Germaniei decât încep să mă tem de inacţiunea Germaniei”, a spus, la Berlin, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, citat de Der Spiegel.
Creştin-democraţii aflaţi la guvernare la Berlin dau semne că încep să acţioneze. Potrivit aceluiaşi Der Spiegel, parlamentarii fideli Angelei Merkel plănuiesc modificarea constituţiei, pentru a interzice Curţii Constituţionale să mai dea verdicte privind teme europene. Curtea Constituţionala poate fi sesizată de orice cetăţean german cu privire la transferul de suveranitate către Bruxelles şi poate împiedica astfel procesul integrării, necesar salvării euro. Curtea a permis cu greu şi doar temporar împrumutarea Greciei de către Berlin, pentru că tratatele europene permit acest fapt doar în conditii extreme sau în caz de calamităţi.
Dincolo de chestiunile juridice şi politice, Germania trebuie să treaca şi de un mare prag psihologic şi istoric.
„Dependenţa Europei faţă de Germania produce reacţii defensive-un amestec de mândrie naţională şi disconfort şi ideea că este un elefant în mijlocul Europei care este forţat de criză să-şi arate toată puterea. Cu greu poţi găsi oameni mai puţin potriviţi pentru aceasta decât germanii, care au trăit zeci de ani pretinzând ca sunt mai mici decât în realitate şi care ar prefera să fie cât Elvetia în termeni de politică internaţionala. Dar acum ei îşi dau seama brusc că lumea se bazează pe ei pentru a salva euro şi economia globala de la catastrofă”, scrie Die Welt, de orientare conservatoare.
Acelaşi cotidian adaugă că „prin concentrarea lor pe austeritate şi refuzul de a permite un rol mai amplu pentru Banca Centrală Europeană, germanii sunt la fel de izolaţi în zona euro precum americanii în războiul din Irak”.
De aceea Germania trebuie să renunţe la argumentul creşterii inflaţiei atunci când resping acordarea rolului de creditor pentru BCE, pentru că aici este vorba despre o aprehensiune cu rădăcini în 1929, ceea ce nu este suficient.
Cancelarul Angela Merkel şi presa germană au îngropat deja ideea emiterii unor „obligaţiuni de elită” de către statele euro care deţin ratingul AAA. Merkel refuză chiar şi ideea obligaţiunilor emise de toate cele 17 state euro, pentru că ar fi „un instrument de finanţare federal, însă fără federaţie.” Die Tageszeitung scrie că obligaţiunile de elită ar „semnala că Italia, Spania sau Belgia vor fi excluse din zona euro. Aceste state ar falimenta şi investitorii ar fugi de ele, iar Germania nu ar rămâne neafectată de această reacţie în lanţ.”