Despre democrație, informatori și cârtițe în America

Campania președintelui Donald Trump a fost spionată de FBI cu ajutorul a cel puțin unui informator, un profesor american de la Universitatea britanică Cambridge, plătit cu peste un milion de dolari (în perioada 2012-2018) din fondurile Pentagonului, informator folosit în trecut și de către CIA. După această dezvăluire, avocații președintelui au declarat că Trump va refuza orice invitație din partea procurorului FBI Robert Mueller de a face precizări privind eventuala complicitate între echipa sa de campanie și Rusia, cel puțin până când Departamentul Justiției nu va oferi comisiei pentru serviciile de informații din Camera Reprezentanților toate detaliile despre operațiunea în care a fost implicat informatorul.

Trump: ”Cel mai mare scandal politic din America”

Luni, președintele Trump a trimis un mesaj susținătorilor săi, cerându-le să semneze o petiție pentru a afla ”dacă FBI și Departamentul Justiției au inflitrat sau supraveghheat campania noastră în scopuri politice în timpul administrației Obama”. ”Ar putea fi cel mai mare scandal politic din istoria Americii”, a scris Trump.

Rudolf Giuliani, fost procuror și primar al New Yorkului, acum unul dintre avocații lui Trump în cazul vânătorii de vrăjitoare a FBI, susține că procurorii FBI nu pot duce mai departe investigația, discreditată și lipsită de probe. Giuliani arată că Trump s-a întâlnit, luni, cu sefi din Departamentul Justiției, cărora, în calitate de președinte, le-a cerut sa ofere Congresului informațiile despre informatorul care i-a spionat campania. Giuliani admite faptul că, deși solicitarea a fost făcută în calitate de președinte, ea poate îi aduce servicii lui Trump implicat în dosarul implicării Rusiei în alegeri.

Giuliani îl apără și pe controversatul congresman Devin Nunes, șeful comisiei pentru serviciile secrete din Camera Reprezentanților, cel care ar urma să primească informațiile FBI despre cârtița infiltrartă în echipa lui Trump. ”Desigur că este partizan, dar loialitatea lui față de Trump nu poate da dreptul Departamentului Justiției să nu-i transmită informațiile. Nu poți alege cine să fie congresman. O face poporul. Deci trebuie să-ți asumi acest risc”, a spus Giuliani.

Marota independenței justiției

Presa anti-Trump încearcă să susțină legalitatea și legitimitatea acțiunii serviciilor secrete, arătând că infiltraea informatorului urma să ajute la descoperirea eventualelor imixtiuni ale Rusiei în campania prezidențială. Foști agenți FBI care au început să se perinde pe la marile televiziuni americane nu contenesc să asigure că asemenea acțiuni, mai cu seamă dacă vizează politicieni și ziariști, sunt extrem de bine supravegheate de șefii FBI, pentru a nu ajunge la imixtiuni în politică sau a limita libertatea presei.  ”Posibilitatea ca acest informator să fi fost introdus în campania lui Trump pentru a spiona este posibilă, însă legală”, susține la CNN un fost agent FBI.

Fostul director CIA Michael Hayden critică presiunea pusă acum de Trump asupra Departamentului Justiției, pentru a oferi politicienilor Congres informatiile despre operațiunea Crossfire Hurricane inițiată de FBI împotriva campaniei sale. ”Președintele este mai constrâns de norme decât de Constituție. Una dintre aceste norme este independența justiției. Trump a trecut peste aceste norme, iar oamenii își pierd încrederea în independența justiției”, a spus Hayden.

CNN susține că FBI nu a introdus vreun spion în echipa lui Trump, ci a folosit un colaborator pentru o operațiune de contarinformații. ”Faptul că nu există dovezi ca FBI, Departamentul Justiției sau membri ai dministratiei Obama au inflitrat un ”spion” nu contează în acest context, pentru ca avem o campanie politică din partea președintelui sși nu o apărare legală în fața anchetei FBI condusă de Mueller”, arată CNN. ”Erodăm realitatea, independența justiției, a Departamentului Justiției și a procurorului special Mueller”, a spus fostul șef CIA Hayden.

La ce folosesc think-tank-urile

În tabăra lui Trump curg informații despre acțiunile ”spionului” de la Cambridge, Stefan Halper. Acesta a fost plătit din fondurile Pentagonului, prin intermediul unui think-tank, Office for Net Assessment, condus acum de fostul secretar de Stat James Baker. În intervalul 2012-2108, informatorul FBI a primit, în patru tranșe, peste un milion de dolari. Însă în universul relațiilor dintre servicii, ministere și ONG-uri, pe statele de plata nu pot fi trecute servicii de spionaj, infiltrare de informatori, manipulatori, etc. Astfel, Halper apare ca fiind plătit pentru ”cercetare și dezvoltare în domeniul științelor sociale și umane” (în 2012) sau pentru un studiu economic despre India și China (în 2016, la apogeul campaniei electorale).

Ultima tranșă, și cea mai consistentă, a fost pentru serviciile prestate în perioada septembrie 2016 – martie 2108, adică la mai bine de un an de la instalarea administrației Trump. Sarcina lui era să-l spioneze pe Carter Page, un apropiat al campaniei lui Trump, suspectat pentru legături cu Rusia. Penultima tranșă a fost primita cu trei zile după izbucnirea scandalului legat de prostituatele pe care Trump le-ar fi plătit la Moscova pe când patrona concursul Miss Univers, informații colportate de Christopher Steele, un fost spion britanic care colabora cu serviciile americane.

Spune cu cine scrii cărți ca să-ți spun cine ești

Dosarul anti-Trump al agentului Steele, inclusiv date furnizate la o beție de George Papadopoulos (acum inculpat în SUA), a ajuns în posesia senatorului John McCain, adversar al lui Trump, prin intermediul unor diplomați britanici și australieni. Daca spionul FBI era plătit de Pentagon, despre Steele s-a aflat că era plătit din fondurile Partidului Democrat. Cât despre diplomatul australian Alexander Downer, cel care i-a dezlegat limba lui Papadopoulos, el este apropiat de familia Clinton și a colaborat contra cost cu compaia de intelligence Haklyut din Marea Britanie, companie de care este legat și ”spionul” Halper – acesta a semnat o carte împreuna cu directorul pentru SUA al firmei Haklyut.

Presa, avertizată de servicii

The Washington Post și The New York Times publicau în urmă cu o săptămână informația despre infiltrarea unei cârtițe în echipa de campanie a lui Trump, la ordinul fostei administrații Obama. Serviciile americane i-au avertizat pe jurnaliști să nu publice numele informatorului, pentru că i-ar putea pune viața în primejdie. Același argument a fost folosit pentru a refuza accesul congresmanilor la mai multe informații despre misteriosul profesor. The New York Times și The Wall Street Journal au dezvăluit însă identitatea, urmate de The Washington Post, primul ziar care aflase informația.

Stefan Halper, omul președinților

Este vorba despre Stefan Halper (73 de ani), profesor la Cambridge University, unde apredat un curs despre spionaj și unde l-a adus la seminarii pe Michael Flynn, pe atunci șef al spionajului militar al SUA, viitor consilier pentru securitate al lui Trump și prima victima a anchetei în care însuși Haper avea să joace un rol important de partea FBI. Prima soție a lui Halper a fost fiica analistului CIA Ray S. Cline, care a jucat un rol important în administrația Kennedy, în timpul crizei rachetelor din Cuba, în 1962. El și-a introdus ginerele în cercurile înalte ale serviciilor americane, de unde, se pare, nu a mai ieșit.

Halper a lucrat pentru administrațiile republicane Nixon și Ford, având, printre altele, sarcina de a evalua punctele slabe ale candidaților opoziției. Unii membri ai administrației Reagan au speculat pe marginea faptului că Halper a folosit agenți CIA pentru a o operțiune împotriva candidatului prezidențial Jimmy Carter, obținând documente private despre pregătirile lui Carter pentru dezbaterile electorale. Halper a făcut parte din administrația Reagan – adjunct al secretarului de Stat pentru afaceri politico-militare. Ulterior, se distanțează de neoconservatorismul adminstrațiilor conduse de George Busj jr. și trece în tabăra democrată.