Am o datorie de 40 de ani. În urmă cu patru decenii, băteam malurile Dunării. Priveam fluviul ca pe o axă cel puțin a Europei, dacă nu chiar a lumii.
Și, în vreme ce colindam Dunărea, între Baziaș și Drobeta Turnul-Severin, într-un parc din Orșova, un nene de pe o bancă, după ce a aflat ca sunt ziarist, m-a întrebat dacă nu vreau să cunosc un condamnat la moarte de două ori. Ce ziarist n-ar fi tentat de o asemenea întîlnire. Necazul era ca nenea acesta nu-i știa decît numele și zona de blocuri. Am început să-l caut, întrebînd de el în stînga și în dreapta. Rareori mi-a fost dat ca, în loc de răspuns, să fiu privit cu o asemenea teamă. Parcă întrebam de Necuratul. Toți luau o expresie de bănuială și de frică. După oarece timp, am aflat și blocul și i-am sunat la ușă. Am simțit cum cineva mă privea insistent prin vizor. A deschis un om cu părul alb și vîlvoi, înalt, uscat și cu niște ochelari de soare, prin care nu vedeam nimic.
–Îl caut pe domnul Caragea, cel care a fost de două ori condamnat la moarte. Sunt ziarist la „Viața studențească“, am mai zis eu de parcă aș fi zis de „New York Times“.
Mai multe n-am apucat să zic pentru că m-a încremenit privirea lungă, măsurarea la milimetru sau la miligram, amestecată cu puțină simpatie, de om care se întreabă, ce dracu’ mai vrea și ăsta de la mine. După un minut sau două de tăcere, la el, întrebătoare, la mine, de naiv pe marginea prăpastiei, mi-a zis:
–Bine, băiete, poftește înăuntru!
Și am intrat într-un apartament modest, aflat la parterul unui bloc cu patru etaje din Orșova. Nu mai era nimeni. Nu soție, nu copil, nu femeie de serviciu. A mai lipsit o vreme și s-a întors cu un ibric și cu două cești de cafea. Nu știu cum am început. Nu știu de ce i-am cîștigat încrederea și de ce a început să-mi povestească. Avea cam 65 de ani și mi-a spus rîzînd:
–Îți dai seama, la vîrsta mea, oamenii ies la pensie și eu abia am cinci ani vechime!
Și a rîs puțin, de parcă ar fi făcut o glumă nereușită.
Era dintr-o familie bună, venită din nordul Greciei pe la începutul secolului 20. Era prea tînăr să fie mobilizat pe front. Dacă îmi aduc bine aminte, tatăl său îl luase cu el la cîteva dintre construcțiile importante pe care le făcea prin București. Și era îndrăgostit lulea de o fată de la marginea Bucureștilor. Din păcate, nu îmi amintesc detaliile scandalului. Un ofițer rus se luase de marea sa dragoste sau aceasta îl înșelase cu unul dintre ocupanți. Țin minte doar că a încercat să-l împuște. A ratat și a devenit unul dintre cei mai vînați români din București. A fost condamnat la moarte în lipsă. A izbutit să fugă și a ajuns în munți într-un grup de rezistență, la așa-numiții partizani. Între ei, a cunoscut studenți și politicieni tineri, români de toate orientările politice, hotărîți să lupte pînă la moarte împotriva comunismului și a ocupantului sovietic.
Domnul Caragea mi-a povestit cum, la puțină vreme, a ajuns coordonatorul celor 50-60 de partizani din Munții Făgărașului. Și mai apoi, după ce l-au prins și a fost condamnat la moarte, cum a devenit un fel de șef neoficial al deținuților politici închiși la Aiud. Domnul Caragea mi-a povestit despre viața în pușcăria de la Aiud. Statuse în celulă și cu Nichifor Crainic, ziaristul, poetul și părintele gîndirismului. Ca să-l umilească, gardienii nu-i dădeau farfuria cu mîncare pînă nu trăgea o înjurătură de Dumnezeu.
Din cînd în cînd, domnul Caragea tăcea și lăsa gîndul să zboare la cine știe ce sau pe cine știe unde. De cîteva ori, a ieșit din tăcerea sa prelungă cu un fredonat de refren:
–„Aiud,Aiud/ Ce pușcărie grea!“
La un moment dat, mi-a întins ambele mîini ca să văd cele două dungi vineții care îi înconjurau încheieturile. Erau de la cătușe. Apoi, și-a ridicat pantalonii și a coborît una dintre șosete. Aceleași urme vineții de la încheieturile mîinilor se regăseau și pe gleznele picioarelor. Tot de la cătușe.
–Ce știați de acasă?
-Nimic! La un moment dat, ne-au transmis cei de afară că frații noștri de la Canal au mîncat de foame o cățea de pază.
-Cum comunicați?
-Dincolo de zidurile închisorii, cineva tăia lemne în Morse. O lovitură în butuc-punct, o lovitură într-o scîndură-linie.
-Și cum le răspundeați?
-Cînd pleca o căruță după pîine, unul dintre noi scăpa pe o gaură din buzunarul pantalonilor ață înnodată, tot în morse. Un nod-un punct, două noduri-o linie. La un moment dat, știu că le-am transmis două versuri despre libertate de Radu Gyr.
-Cum a fost la liberare?
-În 1964, n-am vrut să ieșim. Am crezut că liberarea deținuților politici din 1964 este o farsă sau o trădare. Pînă la urmă, am alcătuit un grup care să iasă prin țară să vadă cum arată România și dacă s-a schimbat ceva. Am fost și eu. Cînd m-am întors și le-am spus de schimbări, ne-au acuzat că am pactizat cu comuniștii. Am plecat acasă la 40 de kilograme și am stat o jumătate de an la refacere. Nu puteam să mai stau în picioare.
Am ajuns acasă și nu m-a recunoscut nimeni. Am lucrat o vreme și m-am trezit că mă arestează iar.
-De ce?
-Eram căutat de unii din America, pentru că eram singurul moștenitor al unui Caragea care lăsase cîteva milioane de dolari. Să-i cedez statului român. Auzi mă, statul care a vrut să mă îngroape să primească banii mei din America!? Veci pomenire! Și uite așa, sunt bogat în America și lucrez la Porțile de Fier, urmărit mereu și, din cînd în cînd, arestat și prelucrat ca să dau mandat pentru moștenirea din America.
-Acolo să putrezească și tot n-o dau, chiar de-ar fi să mor sărac în țara mea. Acolo, aș fi domnul Caragea! Aici abia am ajuns să fiu tovarășul Caragea!
Domnule Nistorescu,ce sondaj e ala „Credeți în Dosarele Revoluției trimise de Augustin Lazar?”:))),ca doar nu Lazar le-a lucrat,a fost procuratura militara care s-a ocupat de ele!Mai corect era un sondaj ” Credeți în Dosarele Revoluției vor avea o finalitate?”la care sa raspunda imberbii!Personal,Lovilutia a fost o facatura ruseasca cu mana militara romanes,cum scrie la manualul „Coup d’état”!Cativa militari au platit cu viata si puscaria,mult mai multi civili au fost ucisi nevinovati,in zadar ne indignam daca procurorul militar sef care s-a „ocupat”de dosar a fost cel care l-a asasinat pe Ceausescu in procesul circoteca arhicunoscut!Ramane ca pasaroii poolitici sa isi rumege in liniste pensiile grase!
Lovilutia nu a fost o „facatura ruseasca”, ci una khazara, ca ei au preluat puterea in decembrie 1989. Brucan, eminenta cenusie a complotistilor, cel care conducea de facto Romania in acea perioada, a facut drumuri nu numai la Moscova, ci si la Washington. Soarta Romaniei a fost decisa la Malta de Bush si Gorbaciov, pentru ca se temeau ca Ceausescu va arunca in aer Sistemul Mondial, caci acesta ii amenintase pe sovietici cu arma nucleara, iar pe americani cu o noua Banca Mondiala, plus ca Romania devenise independenta fata de bancherii internationali prin plata datoriei externe, ceea ce era inacceptabil pentru Rothschild, capo del tutti capi. Nu poti intelege corect acea perioada istorica daca esti reductionist si ai resentimente fata de rusi/sovietici.
Corega Colector,ce s-o mai lungim, sa maifaci tu clabuci Dero la bot: Ciuma Rosie a fost buna !
Tortionarii Securitatii au fost baieti buni! Regimul de teroare ,de exterminare fizica si psihica de la Aiud si din alte puscarii a fost benefic pentru sanatate! Ce nu te omoara ,te intareste!Stii Corega Colector cati morti au fost la Lovilutie? Peste 1.000(una mie ). Stii cati morti au fost in lagarele de exterminare fizzica din Romania? Nu se stie exact, se estimeaza ca peste 34.000. Evident, Regimul Tortionar a fost cel mai uman! Continuatorii lui merita sa edifice Statul de Drepti!
Nu ati organizat voi (detinutii) un grup care sa iasa prin Romania. Securitatea si partidul au cautat detinuti dispusi sa ia parte la programul de indoctrinare comunista si care,pe urma, sa disemineze ideile in penitenciar. Doamne fereste, nu vreau sa sune ca o acuza la adresa domnului Caragea, nu am eu caderea sa judec pe cei care au trecut prin ororile inchisorilor comuniste.
Cumva autorul a scris si publicat in ,,Viata Studenteasca,, articole despre dl.Caragea,atunci in acele vremuri de ,,impliniri marete,, cum scriau ziaristii? Asa si cu Lazar! Care o fi intelesul ascuns al grijii fata de disidentii anticomunisti? Si cand te gandesti ca cei mai grijulii sunt Psd-istii! Politica,atat!
Trist … .
Si invingator prin bascalie . Niste prosti … .
Mda, e de rahat ca inca sunt unii care se infoieaza pe aici. Nu e cu injuraturi, nu e cu acuze. E un articol frumos care ne arata ororile si cum unii au stat drepti (in sensul bun) si au infruntat sistemul. In rest, aia de injura pe bietul Caragea, care acum e oale si ulcele, cu bani multi in America, sa fie sanatosi. Si le mai doresc sa nu ajunga niciodata sa sufere.
„Prostia ingroapa omenia”, a prezenta adevarul istoric al crimelor bolsevice nu implica resentimente fata de sovietici si cu atat mai Putin fata de rusi! Majoritatea sovieticilor nu erau rusi,deasemenea nu toti proveneau din zona fostului imperiu rus, Bir. Polit. avand o componentza „pestritza”-asasini din toate colturile lumii!
Cum spuneam, prostia ingroapa ratiunea, adulator ceausist. Auzi la el, Ceasca ajunsese pericol mondial, cu arme atomice si banci mondiale, cand de fapt cei doi bolsevici, Gorbi si agentul sau Bush au aplicat hotararea BP-PCUS de punere in practica a DIVERSIUNII TRECERII LAGARULUI DE CONCENTRARE COMUNIST LA CAPITALISMUL SECURIST DE STAT! Ei au decis detronarea lui Ceasca prin forta NU DE TEAMA lui Ceasca care cum s-a vazut A FOST ATAT DE USOR ARESTAT/ ANIHILAT, adevarata ratiune a MASACRELOR fiind socarea/paralizarea oricarei reactii a SUTELOR DE MII DE Ceausesti in miniatura, satrapii judeteni si din institutiile centrale!
Teroristii complotului AU FOST DECLARATI DE ILICI teroristi ceausisti pt justificarea crimei politice, asasinarea cuplului, dar si pt a-l considera complice la asasinarea celor 64.000 de morti PE ORICE FANATIC CEAUSIST comandant de armata, sau de Secu subaltern al lui Milea, respectiv Vlad!
Fostul evreu, Brucan, a stabilit cu partea americana planul loviturii de stat sub forma unui PUCI MILITAR transformat in lovitura de stat, nationalizata ca „revolutie” a intregului popor din fata televizoarelor, impreuna cu miliardarul bolsevic Söros, cel mai inalt Agent CIA, de pe vremea cand agentul Bush era director!
Imediat dupa NATIONALIZAREA LOVITURII DE STAT Söros a aterizat la Bucale pentru a organiza cu agentii sai romani, aia care-si luau notite, crearea de „organizatii nonguvernamentale si „civice”( adica formate din „civili” precum Madam Pippi, Blenorangiana
sotia autorului cartii de spionaj „America ogarului…mov” si fosta amanta de lux in CC al PCR), pentru un cat mai autentic teatru „democratic”!
Nu cred in Augustin Lazar. De fapt, cine crede?! Ma refer, la oamenii adevarati, nu la securisti vanduti.
Traim vremuri cumplite. De prin toamna anului 1994, am inceput sa vad si sa simt pe propria-mi piele, originea impulsurilor si comenzilor criminale care le-au declansat prin revenirea in prim plan a tortionarilor comunisti in exercitiu si in functie la Revolutie si „alegerea” lor in demnitati publice la nivel national. Mai apoi, de prin 2005, cum tortionarii, militieni, procurori si judecatori, prin sentinte penale si civile incep sa legifereze, devenind Stat in Stat. Credeam ca „noile” servicii de informatii nu vor permite asa ceva, ca sa aflu de existenta protocoalelor malefice si criminale si subordonarea totala a serviciilor, CIA si FBI. Cu Johannis si tot ceea ce reprezinta acest personaj malefic si tradator, Romania si poporul roman nu au nicio sansa. Ne paste disolutia nationala si disparitia !
Mda , comunistii au fost rai . Ca ce buni au fost burghezo mosierii . Inchisorile alea au fost construite de burghezo -mosierime . Inainte de venirea comunistilor la putere iar autoritatile
„democrate” bateau detinutii la fel sau mai rau ca comunistii . Lasa-ti vrajeala ca ce rai au fost comunistii ca numai tine . Caragea asta daca ar incerca acum sa faca ce a facut atnci ar fi categorisit terorist si ar primi un omor de nu se s-ar vede si vreo 25 de ani de inchisore la …Guantanamo .