Dexia, un cancer bancar de 500 de miliarde de euro în inima UE

Banca franco-belgiană Dexia este în pragul falimentului, iar presa scrie deja despre planurile guvernului belgian de a naţionaliza ramura ei belgiană. Premierul Yves Leterme a vorbit deja despre divizarea Dexia şi vânzarea activelor „sănătoase”.

O analiza realizată de Stratfor avertizeaza asupra pericolelor majore ale prăbuşirii Dexia, un accident care poate produce un bulgare de zăpadă ucigător pentru băncile europene care nu au trecut de testele de stres din iulie 2011.

Dexia deţine acţiuni în valoare de peste 500 de miliarde de euro, dintre care 20 de miliarde sunt datorii guvernamentale ale Greciei, Portugaliei şi Italiei, suferindul flanc sudic al zonei euro.

Un împrumut acordat pentru Dexia ar fi prea mult pentru guvernul belgian, care are deja o datorie publică de 100% din PIB, iar orice majorare a acesteia poate duce la scăderea ratingului de ţară şi la dificultăţi majore de finanţare. Toate acestea în condiţiile in care Belgia nu are guvern de un an si jumătate şi se apropie de situaţia în care trebuie să ceară un împrumut din partea UE şi FMI.

Potrivit Stratfor, singurul stat care poate salva Dexia este Franţa, însă cu un cost foarte mare, pentru că acţiunile „sănătoase” ale băncii nu vor putea fi vândute la valoarea reală, din cauza aceleiaşi crize europene a datoriilor.

Începutul sfârşitului Dexia s-a întâmplat în 2008, atunci când guvernul belgian şi cel francez au împrumutat băncii circa 7 miliarde de euro, însă fără a impune reguli stricte de funcţionare pe mai departe şi nici orientarea băncii către sectorul privat. Marea slăbiciune a Dexia a fost relaţia sa privilegiată cu birocratia belgiana, ea fiind banca care a creditat aparatul de stat. Când birocraţia a devenit proprietara băncii, a permis perpetuarea aceloraşi practici păguboase, scrie Stratfor.