Dezastrul de la INML

Nemulţumiri pe aproape toată linia în domeniul sanitar după intrarea în vigoare a prevederilor Legii salarizării unitare. Mult trâmbiţatele măriri salariale nu au fost nici măcar praf în ochi, pentru că, exceptând medicii, majoritatea salariaţilor din sănătate s-au trezit că iau mai puţini bani decât înainte. O astfel de situaţie se înregistrează și la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ din București.

Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ din București are angajaţi care au pierdut chiar și 2.000 lei la salariu, iar „marea mărire“ pentru alții a fost de doar 20 lei. Salariaţii spun că situaţia este cauzată de faptul că pentru luna martie lefurile s-au calculat la o bază mai mare, însă le-au fost tăiate dramatic sporurile (de toxicitate, de angajaţi la un institut naţional etc.), fiecare după cum se încadra.

„Am colegi care se simt sancționați financiar și care nu merită asta. Munca în medicina modernă se face în echipe formate din mai multe categorii de specialiști: medic, biochimist, biolog, chimist etc. În aceeași echipă unii au primit salarii mai mari, iar alții cu mult mai mici față de 2017“, spune dr. Elena Neagu, medic primar genetică medicală, Laborator Genetică INML, custode date genetice al Registrului Național de Maladie Duchenne.

O altă problemă semnalată de medici este aceea a gărzilor. Dacă până acum un medic primea aproximativ 400-600 lei pentru un astfel de serviciu, acum suma nu va fi mai mare de 200 lei. „De vină ar fi tot baza de plecare și sporurile la care se calculează valoarea unei gărzi.“

Lista problemelor, fără sfârşit

Problema banilor este doar una dintre numeroasele situaţii critice semnalate de unii angajaţi ai INML. Aceştia spun, spre exemplu, că, de 12 ani, analizele care se efectuează aici au aceleaşi costuri. Ei dau vina pe Ministerul Finanțelor, care ar refuza să actualizeze prețurile.

Cel mai cunoscut exemplu: determinarea alcoolemiei care costă acum 80 lei. La fel ca acum 12 ani. Asta, în condițiile în care tehnica de execuție a acestei analize a evoluat. Nu se mai face clasic, la biuretă, tehnică din 1956, ci se face cu gaz cromatograf. Prin prisma noilor date, analiza ar trebui să coste aproximativ 700 lei, de 11 ori mai mult decât acum. „Statul român îşi permite să subvenționeze testări de alcoolemie, în loc să dea bani în alte scopuri!“, spun angajații revoltați. Problema s-a ridicat de-a lungul anilor. Dar degeaba. Dr. Ligia Elena Bărbării, medic primar medicină legală, şefa Laboratorului Genetică INML, crede că „toate prestațiile sunt anacronice. Costul unei consultații (pentru un certificat medico-legal) este de doar 36 lei, iar analiza unui dosar (de culpă medicală) este doar 25 lei. În aceste condiţii, nu avem cum suplimenta fondurile instituţiei din venituri proprii“.

Medicii spun că, odată preţurile actualizate, banii câştigaţi în plus, ca venituri proprii, ar ajuta la buna funcţionare a instituţiei. Mai ales că acum situaţia prin care trece instituţia nu este una roz. „Se lucrează în continuare la biuretă pentru că nu sunt bani pentru metoda GC (metoda de determinare a alcoolemiei gaz-cromatografică).“ Iar problema cea mai mare în această situaţie este aceea că metoda de determinare a alcoolemiei la biuretă este una plină de subiectivism.

Testul alcoolemiei nu este singurul care se face cu metode mai puțin precise. Spre exemplu, testarea drogurilor pe firul de păr nu se poate face deloc. Pentru că nu există aparatura necesară. În prezent, acest test se face cu niște chituri asemănătoare unor teste de sarcină. „E adevărat, mult mai complexe, dar testarea se face pe sânge sau pe urină. Nu pe firul de păr care ne spune mult mai multe. Și nu se face în niciun laborator din România. Și nu e vorba doar despre faptul că este scump un astfel de aparat, ci este nevoie și de pregătirea de specialiști care să facă așa ceva.“

Studenta japoneză ucisă în 2012 putea scăpa cu viață

Că birocrația lovește și în activitatea oamenilor legii, stă ca exemplu celebrul caz din 2012 al studentei japoneze ucise la Otopeni. Atunci, din cauză că IPJ Ilfov nu a achitat către INML plata a două expertize genetice solicitate în dosare care aveau ca speță un viol şi o tâlhărie comise în Buftea, anchetele nu au evoluat. Iar lucrurile au luat o întorsătură tragică. Suspectul acuzat în cele două dosare a avut timp să omoare. „Noi am rezolvat cazurile, am descoperit probe care arătau că suspectul agresase sexual o bătrână, deci putea fi reținut. Însă până s-a făcut plata către INML, Vlad Nicolae (n.r. – suspectul) a ucis-o pe tânăra japoneză.“ Pentru ca astfel de situații să nu se mai repete, medicii de la IML fac acum analizele și trimit rezultatele rapid anchetatorilor, chiar dacă plata nu se face. „Este un fel de gentlemen ‘s agreement“ între instituții, spune medicul Ligia Bărbării.

„De mai bine de şase săptămâni, nu lucrăm nimic în Laboratorul de Genetică“

Laboratorul de Anatomie patologică funcţionează la limita de avarie, la fel ca și cel de Toxicologie, unde se mai fac, la pipetă, alcoolemii. „Se pune praful pe echipamente. Nefuncţionând, acestea se pot deteriora. Mai mult, orice repornire costă în jur de 2.000 euro, cât valorează chitul respectiv de calibrare. Acest chit ar trebui folosit doar în cazul în care aparatul se strică, este reparat şi trebuie repornit.“ Cadrele medicale afirmă că au informat despre faptul că situaţia e critică. „Degeaba, nu am nimic. Cu nimic. De nimic. Nu sună a dezastru? Nu sună a «Cantacuzino»?“, se întreabă medicii cu tristeţe.

„Nu ştim dacă sunt sau nu sunt bani pentru susținerea activităților noastre curente. Cel mai probabil este că sunt alocați puțini sau foarte puțini bani. De vină pentru blocajul în care ne aflăm e şi sistemul de achiziții publice, extrem de birocratic şi în permanentă schimbare. Apoi, e de vină şi ineficienta funcționarilor Ministerului Sănătății, dar şi a personalului administrativ din cadrul INML“, crede Ligia Bărbarii, care continuă prezentarea situaţiei nefericite: „Am avut în vară un contract după o licitaţie pe reactivi, ni s-a livrat o tranşă, după care s-a anulat. De ce? Fără explicaţie“.

Pacienţii cu transplant, în pericol

Inactivitatea Laboratorului de Genetică din INML se poate răsfrânge şi asupra pacienţilor cu transplant. Explicaţia vine de la Elena Neagu, medic primar genetică medicală, Laborator Genetică INML: „Se transplantează măduvă osoasă. Fiecare are un profil genetic. După acest transplant trebuie să ai un profil unic al donorului. Asta înseamnă că transplantul merge bine. Noi, prin metodele noastre de aici, din laborator, putem să detectăm nişte probleme care apar foarte devreme, înainte de a fi chiar simptome clinice. Pentru că o clonă malignă reapare în măduva osoasă şi atunci regăsesc în sânge un profil genetic mixt. Între profilul donorului şi profilul leucemic al receptorului. Deci pentru medicul hematolog este foarte important să ştie care este stadiul acestui transplant. Cu tehnicile de genetică judiciară facem această monitorizare post-transplant medular. Acum însă nu putem să facem nici asta“.

20 de ani de activitate continuă

În ciuda acestor aspecte, Laboratorul de Genetică din INML se laudă cu realizări importante în cei 20 de ani de activitate. Au fost efectuate în acest laborator peste 4.000 de expertize ADN de paternitate, aici fiind incluse şi cazurile unde s-au cercetat relaţii de înrudiri mai complexe: înfrăţiri, înrudiri de tip nepot – bunic, între veri etc. Şi peste 1.500 de expertize ADN efectuate pentru pentru cazuri judiciare: omoruri, agresiuni sexuale, tâlharii, furturi, dar şi accidente de trafic, identificări de persoane în incendii, explozii sau pornind de la rămăşiţe osoase.

„Volumul de muncă însumează peste 30.000 de profiluri ADN. Asta poate fi tradus prin faptul că în fiecare zi de lucru sunt realizate în laborator 4-5 profiluri ADN. Solicitările pentru expertize ADN vin din sistemul judiciar român, dar răspundem şi solicitărilor care ne vin prin Interpol, instituţii de profil din UE, birourile Naţiunilor Unite, de la organizaţii internaţionale precum comitele de refugiați etc.“ Şi uşa e deschisă.

În ciuda situaţiei nedorite prin care trece INML, medicul Ligia Bărbării vorbeşte cu însufleţire despre activitatea sa. „Contribuim constant cu profiluri ADN la Baza Națională de Date (denumirea oficială este de Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare) încă de la crearea acesteia, în 2006-2008. Ne putem lăuda şi cu primul hit, adică prima căutare în bază care a dat un rezultat pozitiv. E vorba despre celebrul caz Ţundrea. Ţundrea a fost exonerat de pedeapsă în 2004, iar autorul faptei, Gheorghe Avram, a fost identificat în 2010, în urma unei căutări în Baza Națională. În 2017, a fost eliberat condiţionat din puşcărie, întrucât a executat mare parte din pedeapsa pentru un alt omor. Ironia sorţii, Ţundrea a stat nevinovat în puşcărie timp de 12 ani, iar autorul a ieșit după doar câţiva ani.“