Deznaționalizarea românilor din Ucraina

Războiul din Ucraina și ajutorul necondiționat pe care îl dau românii refugiaților din țara de la nordul României ridică tot mai des o problemă: statutul și drepturile minorității românești din nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei. Mulți conaționali acuză autoritățile de la Kiev că susțin o politică de deznaționalizare a românilor din aceste ținuturi românești și că Bucureștiul nu face mai nimic să-i ajute pe români. Cum s-a ajuns aici? Prof. dr. Tiberiu Tudor face o analiză punctuală mai mult decât relevantă.

Baza legislativă a politicii ucrainene de deznaționalizare a românilor din nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei

Decizie ciudată la Cernăuți

I. A doua zi după victoria „Euromaidanului” și înlăturarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici, la 23 februarie 2014, Rada de la Kiev a abrogat Legea 5029-VI/2012 „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat”, conform căreia limbile minorităților naționale aveau statut de limbi regionale pe teritoriile corespunzătoare.

În ultimele zile de mandat, în 2019, președintele Petro Poroșenko a promulgat noua lege, “Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” ─ pas legislativ final al politicii de ucrainizare a minorităților naționale de pe teritoriul Ucrainei (detalii foto 1).

II. La 25 septembrie 2017, președintele Poroșenko promulgase Legea Educației, conform căreia pe întreg teritoriul Ucrainei învățământul nu se va mai desfășura în limbile minorităților naționale decât la nivel preșcolar (grădinițe) și primar, în paralel cu cel în ucraineană (foto 2).

Reacția autorităților române (Ministerul Educației, Parlamentul, Președinția –slide 3) a fost promptă, dar lipsită de orice efect concret.

Reacția Budapestei a fost și rămîne mult mai fermă (slide 4).

Prin eforturile unei Comisii Parlamentare, special instituite, care a funcționat pînă în 2019, România a obținut o amânare a termenului de aplicare a acestei legi.

Minoritatea tătară (300.000) beneficiază de un regim de învățământ în limba proprie mai tolerant, ea fiind declarată popor autohton (foto 2).

Motivele politice ale acestei distincții în Legea Educației sunt ușor de înțeles, având în vedere că la data promulgării legii (2017) Crimeea era deja integrată (2014) în Federația Rusă.

Ce-au pățit românii din Ucraina

Pe Teritoriile Românești Ocupate în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, teritorii aflate în prezent în componența Republicii Ucraina, se află 450.000 de români (număr susținut de autoritățile ucrainene), constituind, ca număr, a doua minoritate națională din Ucraina, după cea rusă. Românilor din Teritoriile Ocupate, la a căror cifră prezentă s-a ajuns în urma unui proces continuu de deznaționalizare și eliminare, nu li s-a aprobat statutul de popor autohton de către Rada de la Kiev.

III. Hanna Novosad, ministrul Educatiei și Științei din administrația Zelenski, a anunțat în 2019 termenele de implementare a Legii Educației, în forma în care a fost promulgată (slide 5).

IV. În conferința de presă din cadrul vizitei la București pentru a cere „arme, arme și iar arme”, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, referindu-se la ministrul nostru de externe exclusiv în termenii „prietenul meu Bogdan”, a afirmat că „după victoria noastră, vom sta la masă și vom aborda aceste probleme în mod diferit din ambele părți”.

prof. dr. Tiberiu Tudor