Dezvăluiri: Germania după Merkel

Congresul Uniunii Creștin Democrate din Germania, de pe 7-8 decembrie, la Hamburg, marchează oficial sfârșitul erei Merkel. Președintă a partidului începând din 2000, Angela Dorothea Merkel nu va mai participa la alegerile pentru șefia CDU. Oricum, popularitatea sa în partid a scăzut la o cotă de circa 20%. Merkel a fost criticată în ultimii ani pentru mâna de fier cu care a condus partidul, excluzându-i din vârful piramidei pe cei care i-ar fi putut contesta poziția.

Din puținii lideri care au rezistat sau au crescut în umbra Angelei Merkel, trei își vor disputa șefia CDU, vineri și sâmbătă: secretarul general a CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, Jens Spahn, acum ministru al Sănătății, și Friedrich Merz, avocat corporatist și o fantomă din tinerețea politică a Angelei Merkel.

Veteranii susțin o ”fantomă” din trecutul lui Merkel

Favoritul lui Merkel nu este același cu al structurii profunde a partidului. Cancelara o susține pe cea numita ”mini Merkel” – Annegret Kramp-Karrenbauer. Fostul ministru de Finanțe și actualul președsinte al Bundestagului, veteranul Wolfgang Schaeuble merge pe mâna lui Friedrich Merz. ”O majoritate în favoarea lui Merz ar fi un lucru bun pentru țară. Este un om care a transmis mesaje clare, care are o idee clară, un om care are curajul să aștepte până la finalul dezbaterii pentru a lua cuvântul și care poate domina această dezbatere”, a spus Schaeuble. Susținerea șefilor vechi ai partidului este foarte importantă, Merkel însăși venind în fruntea CDU cu ajutorul lui Helmut Kohl și al dinastiei politice de Maiziere, activă atât în vestul Germaniei, cât și în fosta RDG. Sondajele îl dau favorit pe Merz, cu circa 43%, deși a acesta și-a început relativ târziu campania, deși nu a mai activat în CDU de circa zece ani, rezultat al rivalitatii cu echipa Angelei Merkel, pe care a și încercat să o îndepărtzeze de la conducerea CDU, în 2002. Pe poziția secundă se află protejata cancelarei, Kramp-Karrenbauer, cu 39%. Șanse mai mici are ministrul Spahn (38 de ani), deși inițial îl devansa clar pe veteranul Merz (63 de ani).

Kramp-Karrenbauer, aparatcika

Annegret Kramp-Kerrnebauer (numită AKK în presa germană) este un aparatcik. A petrecut 37 de ani în partid, a pornit de jos și a devenit secretar general și ministru presedinte al landului Hessa. Dintre cei trei candidați, AKK este cel mai aproape de linia Angelei Merkel, înclinată către mediere și echilibristică între cele două aripi ale partidului, cea moderată, centristă, și cea de dreapta. Apropierea ei de Angela Merkel are două tăișuri. A învățat să negocieze cu rivalii social-democrați, a învățat să negocieze și să-i asculte pe toți membrii CDU, știe cum să se poziționeze pe o temă foarte imporanta în Germania, creșterea inegalităților. Pe de altă parte, este percepută ca o continuatoare a politicii falimentare a Angelei Merkel.

O altă vulnerabilitate al Annegretei Kramp-Karrenbauer ține de poziția sa politică. Rivalul Merz nu are ce pierde la alegerile de la Hamburg – el vine din lumea afacerilor, unde se poate oricând reîntoarce, în cazul unui eșec politic. La fel, Jens Spahn are asigurat pentru moment portofoliul federal al Sănătății. Însă AKK își joacă viitorul politic, căci un eșec o poate îndepărta din funcția de secretar general al CDU, singura pe care o deține în acest moment la vârful politicii.

Merz, germanul cu cele mai bune conexiuni

La polul opus se află vechiul rival a Angelei Merkel, Frierdrich Merz. Este un exponent al aripii drepte a partidului, un politician care poate readuce armonia în alianța istorică cu conservatorii din Bavaria, acum revoltați împotriva cancelarei Merkel și, mai mult, poate recupera o parte din electoratul pierdut în fața Alternativei pentru Germania, primul partid de extremă dreapta intrat în Bundestag în perioada postbelică. Merz a avut inteligența politică de a nu antagoniza aripa Merkel din partid, a menajat-o pe cancelară în timpul campaniei (spre deosebire de tânărul ministru Spahn, care s-a plasat foarte la dreapta, cu un discurs antiimigrație și dur la adresa cancelarei). Merz este pentru reconcilierea liberalilor din partid, a conservatorilor și a aripii sociale din CDU.

Pro-americanul și pro-europeanul

Poziția sa în ce privește politica economică și cea externă este ușor de dedus din CV-ul său : după ieșirea din politică s-a dedicat afacerilor și a fost avocat și membru în consiliile de administrație a multor corporații, cu o carieră presărată cu câteva conflicte de interese. A fost președintele filialei germane a băncii elvețiene HSBC, a fost în conducerea Bosch, a Aeroportului din Koln, a gigantului financiar american BlackRock. ”Este omul cu cele mai bune conexiuni din Germania”, scria despre el Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Cu asemenea experiență în lumea afacerilor, Merz este un pro-european și un pro-american convins. Este politicianul CDU care are cele mai mari șanse să formeze un tandem viabil cu președintele francez Emmanuel Macron, despre ale cărui initiative spune că Angela Merkel trebuia să le acorde mai multă atenție. ”Ma îngrijorează că avem prea puține răspunsuri la propunerile lui Macron. Cred că merită răspunsuri mai substanțiale din partea Germaniei. La fel și Carta Albă a Comisiei Europene privind viitorul UE (cea care anunța cinci scenarii pentru UE, printre care și cel al Europei cu mai multe viteze, contestat puternic în țările central și est-europene).

Merz este un susținător puternic al NATO și consideră că Rusia lui Vladimir Putin este o amenințarea pentru Europa. Merz a subliniat însă și că Vestul ignoră deseori sensibilitățile Rusiei. Este un pro-american convins, lucrează pentru BlackRock și pentru asociația Atlantic-Brucke (Puntea Atlantică), care promovează legăturile dintre SUA și Germania. Merz nu îl simpatizează însă pe președintele Donald Trump și a criticat politica comercială agresivă dusă de Casa Albă, în special în relația cu Germania.

O Mini-Merkel

Rivala sa, Annegret Kramp-Karrenbauer nu lasă impresia că ar putea duce o altă politică externă decât cea a Angelei Merkel. AKK nu are experiență în politica federală, a fost doar premier de land și până și funcția de secretar general al CDU nu o deține decât din februarie 2017. A făcut o scurtă vizită în SUA în această toamnă, când a fost la o uzină BMW din America.

Este în favoarea continuării politicii migrației dusă de Merkel, este împotriva închiderii granițelor de către statele Schengen, își dorește libera circulație pentru imigranți în UE. AKK pare să fie dură doar în ceea ce privește controlul documentelor imigranților și mai cu seama în ce privește determinarea vârstei reale a imigranților ce susțin că sunt minori neînsoțiți, beneficiind astfel de drepturi suplimentare.

Aceeași continuare a politicii Merkel și în privința Rusiei. Ca și Merkel, AKK a sugerat că va menține legătura cu președintele Putin, însă pe un fond de scepticism, scrie Deutsche Welle.

Spahn, populistul

Outsiderul Jens Spahn este singurul care s-a pronunțat fățiș împotruva politicii porților deschise pentru imigranți. Pentru el, tema imigrației este ”elefantul alb din cameră” și nu poate rămâne nedezbătută. ”Ideea de a nu vorbi despre septembrie 2015 nu ne va duce nicăieri”, a spus el despre decizia luată în acel an de Angela Merkel, momentul care a scindat partidul și care a însemnat începutul sfârșitului pentru cariera politică a cancelarei. În cazul, mai puțin probabil, al alegerii sale, Spahn va fi un sprijin pentru statele care se opun migrației, însă doar la nivel retoric. Acțiunile sale se vor îndrepta către presiuni asupra statelor UE pentru a-și deschide frontierele și a accepta cotele de imigranți, la fel cum susține acum guvernul populist antimigrație din Italia sau coaliția dintre conservatori și extreama dreaptă din Austria.

Spahn este singurul candidat la șefia CDU care apreciază politica administrației Trump și singurul care a fost la Casa Albă, unde a discutat cu consilierul pentru Securitate, John Bolton. A fost și printre primii politicieni care l-au întâlnit pe noul ambasador american la Berlin, Richard Grenell. În fapt, scrie Deutsche Welle, ”politica sa externă este similară cu cea a lui Merz, doar că exprimată în termeni mult mai tranșanți”. ”Securitatea din vecinătatea noastră se degradează: uitați-vă la Rusia și la terorismul islamist”, a spus Spahn.

Va renunța CDU la fosta RDG?

Alegerile de la Hamburg vor marca și reîntoarcerea CDU la un lider din Vestul Germaniei. Pentru revista americană Foreign Policy este o veste bună, mai cu seamă dacă noua conducere va renunța la tentativele de a câștiga simpatia germanilor din fosta RDG. De ce? Foreign Policy vede în fosta RDG sursa ascensiunii populismului și extremei drepte germane, iar asta nu neapărat ca o urmare a deceniilor de regim comunist, cât a unei istorii mult mai vechi a autoritarismului în Prusia. ”Ceea ce lumea a început să perceapă după 1871 drept caracteristicile vieții politice germane – autoritarism, ofițeri cu fața brăzdată de cicatrici disprețuindu-i pe micii burghezi – a fost perceput de fostul cancelar Konrad Adenauer drept un fenomen eminamente prusac. El l-a numit «spiritul Estului»”, scrie Foreign Policy. Cancelarul unificării, Helmut Kohl, a făcut promisiuni populiste ieftine spunând că Estul nu este diferit de Vestul Germaniei și a pompat sume uriașe pentru echilibarea celor două economii, după unificare. ”Kohl a amenințat stabilitatea legendară a economiei Germaniei, nascând și speranțe nerealiste în mințile noilor cetățeni din Est”, scrie Foreign Policy.

Revista americană face un apel la noua conducere a CDU care vizează și statele central și est-europene. ”Landurile estice nu sunt un teritoriu natural pentru CDU (…) E momentul ca Germania să nu mai irosească bani pentru a transforma regiuni ale țării care au fost diferite dintotdeauna și unde nu banii sunt problema. Ar trebui să investească în regiuni din Germania (și state din Europa) unde precondițiile culturale sunt favorabile și unde nu este nevoie decât de puțin ajutor pentru ca lucrurile să se îndrepte”.

Există posibilitatea ca noua conducere CDU să acționeze în acest fel. Toți candidații la șefia partidului își au fieful sau polul susținerii în cel mai bogat, mai vestic și mai dens populat land german – Renania de Nord Westfalia. Candidații Merz și Spahn au reprezentat sau reprezintă acest land, iar Annegret Kramp-Karrenbauer este susținută de actualul ministru-președinte de la Dusseldorf.