Dilemele UE: Rușii să înțeleagă că au pierdut Kievul și ucrainenii că au pierdut Crimeea

Guvernele de la Paris si Berlin nu sunt de acord cu impunerea unor sanctiuni dure Ruse, in contextul crizei din Crimeea. Presa conservatoare din Germania are o atitudine critica fata de aceasta pozitie, insa peste Rin, presa franceza, mai cu seama cea de stanga, considera ca masurile de retorsiune nu ar face decat sa serveasca Moscovei si sa aduca prejudicii economice grave Uniunii Europene.

In timp ce razboiul ameninta sa izbucneasca in Ucraina, europenii, impinsi de SUA, Polonia si statele baltice, continua sa se joace cu focul, asa cum au facut-o inca de la inceputul crizei. In loc de a cauta reluarea dialogului cu Moscova, europenii s-au folosit de portavocea NATO, ”ceea ce chiar nu este cel bun mijloc de restabilire a calmului”, dupa cum spune un diplomat european de rang inalt, scrie Liberation. Secretarul general NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen a acuzat Rusia ca ”ameninta pacea si securitatea in Europa” si a cerut Moscovei sa ”inceteze activitatile militare si amenintarile”. Declaratia a fost facuta la debutul reuniunii ambasadorilor statelor membre UE care a avut loc pe 2 martie.

”Nu e nimic mai rau pentru noi si nimic mai bun pentru Rusia decat sa apelam la NATO”, mai spune diplomatul citat de Liberation. Amenintarea cu masuri de retorsiune politice (precum bioicotarea summit-ului G8 ce ar trebui organizat, cu Franta si Marea Britanie care s-au retras deja din lucrarile de organizare) sau economice motivate de ”incarcatura excesiva a factorilor emotionali” face ca o parte din aparatul diplomatic al UE sa se teama de o rigidizare devastatoare a atitudinii ruse. ”Intervenind in Crimeea, Vladimir Putin trimite un mesaj clar: Rusia nu poate fi umilita fara vreo consecinta”, spune un alt diplomat european citat de Liberation.

Solutia aripii de stanga a diplomatiei europene ar fi incercarea de a calma nu numai Moscova, ci si Kievul. ”Riscam sa asistam la acte antirusofone si la ceceri de ajutor in fata unei interventii militare in aceasta tara…Altfel spus, cu cat asteptam mai mult reluarea dialogului politic, cu atat situatia devine mai exploziva.”

Diplomatii europeni (rupti in tabara celor care au de pierdut enorm prin deteriorarea relatiilor cu Rusia – Gerrmania, Olanda, Italia, Franta – si cei ale caror tari au relatii limitate cu Moscova) inca ”nu stiu ce ar putea decide in comun”, recunoaste un diplomat. Unii doresc sa trimita la Moscova un sef de stat sau de guvern, asa cum a facut-o Nicolas Sarkozy in 2008, in timpul razboiului din Georgia. Insa acest lider politic pare de negasit, iar presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy nu pare sa se ridice la inaltimea unei asemenea sarcini.

Totodata, scrie Liberation, daca UE a recunoscut ”legitimitatea” noii puteri de la Kiev, ar putea acum sa recunoasca ”legalitatea ei indoielnica” si sa ceara formarea unui guvern de uniune nationala, asa cu cerea acordul semnat de presedintele Ianukovici si opozitie pe 21 februiarie, mai ales ca a fost un acord intermediat de europeni si de Moscova. ”Saptamana trecuta, ambasadforul rus la Onu distribuia pe culoarele Natiunilor Unite acordul obtinut de europeni pe 21 februarie, pe care Moscova nu l-a semnat, iar ambasadorul spunea: iata, europenii si-au luat-o, ucrainenii nu si-au respectat angajamentele”, spune un diplomat.

Bun, si daca UE ar face toate astea, ce ar urma apoi? Gerard Araud, ambasadorul Frantei la ONU, cere o solutie politica, care sa tina cont de interesele Ucrainei, dar si de ”preocuparile legitime” ale Rusiei. Un diplomat familiarizat cu acest dosar spune ca ”trebuie sa-i facem pe rusi sa inteleaga ca au pierdut Kievul si pe ucraineni – ca u pierdut Sevastopolul.”