Din nou restricții și stări de urgență în Europa

Guvernele de la Paris și Berlin urmează să anunțe înăsprirea măsurilor împotriva pandemiei, cel mai probabil prin impunerea celoer mai dure reguli de izolare după cele din luna martie, în timp ce Spania a decretat deja stare de urgență, ce va dura cel puțin până pe 9 noiembrie. Polonia și Cehia înregistrează numărul record de cazuri de la începutul pandemiei, iar Belgia este cea mai lovită țară din UE în ce privește numarul de cazuri raportat la populație. În Europa, numărul cazurilor a crescut cu 40% în ultima săptămână.

Cancelara Angela Merkel va discuta cu miniștrii săi despre închiderea restaurantelor și barurilor, precum și interdicția ca oamenii să iasă în public cu alte persoane în afara membrilor familiei.

În Franța, unde se înregistrează 50.000 de cazuri noi pe zi, președintele Emmanuel Macron va încerca să impună măsuri mai dure, scrie Reuters. El urmează să le anunțe într-un discurs televizat, miercuri seara. Cel mai probabil, arată Reuters, Macron va anunța o săptămână de restricții de circulatie, când francezii nu vor putea să iasă din locuințe decât pentru deplasări ”esențiale” la locul de muncă, vizite medicale și cumpărarea de alimente. Apropiați ai guvernului arată că măsurile vor fi la fel de dure precum cele impuse în luna martie. Multe din decesele din Franța se înregistrează, în continuare, în azilurile de bătrâni.

Există însă o mare diferență față de restricțiile din martie: și în Franța, și în Germania școlile ar putea rămâne deschise.

Nu vor lipsi protestele. În Germania, patronii restaurantelor și barurilor programează proteste, cerând mai mult sprijin financiar pentru afacerile ce urmează să fie închise.

În Italia protestele au și început, la Roma, Milano, Torino, guvernul fiind acuzat că nu ajută suficient afacerile afectate de măsurile de izolare. Și Italia urmeaza, miercuri, să anunțe noi restricții.

Moțiune de cenzură și grevă a medicilor în Spania

În Spania, decretarea stării de urgență a venit după un scandal politic ce a culminat cu o moțiune de cenzură împotriva guvernului de stânga condus de Pedro Sanchez, în coaliție cu partidul anti-sistem Unidos PParis și Berlin urmează să anunțe înăsprirea măsurilor împotriva pandemiei, cel mai probabil prin impunerea celoer mai dure reguli de izolare după cele din luna martie, în timp ce Spania a decretat deja stare de urgențăodemos. Moțiunea a fost depusa de un partid de dreapta în plina ascensiune – VOX – și a vizat gestionarea crizei pandemiei, pornind de la disputa dintre guvernul central și cel al Regiunii Madrid. În iunie, după ridicarea restricțiilor inițiale, guvernul le-a dat regiunilor libertate în gestionarea crizei, precizând că oricând pot solicita guvernului impunerea stării de urgență, ceea ce a fost interpretat ca o fugă de responsabilitate din partea guvernului. Moțiunea de cenzură ar fi putut trece doar cu sprijinul Partidului Popular, conservator.

Tot în Spania, starea de urgență decretata de guvern (deși cu restrictii mai putin dure decât în martie, doar cu interdicție de deplasare pe timpul nopții, ca și cum virusul ar fi contagios doar noaptea, după cum spunea o deputată a opozției) a dus la prima grevă din sistemul medical din ultimii 25 de ani. Motivul grevei ține o decizie guvernamentală care îi obliga pe medici să lucreze și în domenii în care nu sunt specializați, din cauza supraaglomerarii spitalelor. Medicii cer ”act medical de calitate” și se opun acestei noi obligații. Nemulțumirea este legată și de faptul că guvernul facilitează acum, pe fondul pandemiei, angajarea în spitalele spaniole a medicilor din alte țări.

Disputa politica iscată de pandemie poate influența și componența Consiliului General al Magistraturii din Spania, într-un moment în care politica spaniolă face schimb de generații, pentru a se reface după cele mai mari scandaluri de corupție, ce l-au lovit și pe Inaki Urdangarin, duce de Palma și soțul infantei Cristina, condamnat la cinci ani de închisoare în 2018 și care acum se află în spatele gratiilor. Numirea celor 20 de membri ai instituției omoloage Consiliului Superior al Magistraturii din România se face de către camerele parlamentului, cu majoritate de trei cincimi. Guvernul Sanchez a încercat să reducă pragul la o majoritate simplă, pentru a-și impune membri fideli. Însă moțiunea de cenzură respinsă cu sprijinul Partidului Popular (care a numit, în 2013, majoritatea membrilor în Consiliul Magistraturii) poate schimba planurile guvernului Sanchez, criticat oricum de Bruxelles și de Consiliul Europei pentru inițiativa reducerii numărului de voturi la numirea membrilor Consiliului Magistraturii.