Raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului este bazat pe datele furnizate de Ambasada SUA, cu care diplomaţia română a purtat un dialog constant. Cu toate acestea, nu toate elementele semnalate de autorităţile române au fost preluate adecvat.Există în raport şi anumite secţiuni unde informaţiile nu sunt actualizate în mod corespunzător. Un exemplu concret se referă la secţiunea privind protecţia refugiaţilor în România. Astfel, deşi după publicarea raportului pentru anul 2008, MAE a semnalat aspectele necorespunzătoare referitoare la înfiinţarea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru Refugiaţi, de la Timişoara, aceleaşi informaţii sunt preluate şi în raportul pentru 2009.
MAE reiterează că proiectul de la Timişoara este primul proiect din lume de acest fel (nu „al doilea”, aşa cum se menţionează în raport), succesul acestui demers fiind urmat de crearea unor facilităţi similare în alte părţi ale lumii şi de încurajarea statelor de a urma exemplul autorităţilor române. În ceea ce priveşte informaţia referitoare la condiţiile din Centru, prezentate drept „acceptabile”, MAE subliniază că aceste condiţii sunt apreciate unanim ca fiind cele mai bune din lume, aprecierile fiind reiterate, cel mai recent, cu ocazia Grupului de Lucru al Statelor de Relocare desfăşurat la Timişoara, la 10-11 martie 2010.
MAE constată că elementele de evaluare din partea introductivă a raportului conţin anumite generalizări care nu corespund, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, cu informaţiile punctuale din secţiunile raportului, aceste evaluări generalizante fiind bazate pe un număr limitat de cazuri individuale identificate.
De asemenea, MAE apreciază că există anumite puncte în care informaţiile apar ca fiind necorespunzătoare cu prevederile legislaţiei române în vigoare, precum şi cu practica administrativă. Astfel, de exemplu, în situaţia în care copiii cetăţenilor români nu sunt înregistraţi la naştere, ei nu devin apatrizi. MAE precizează că structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor au asistat permanent persoanele fără acte de identitate în obţinerea acestora, după cum chiar raportul menţionează într-o secţiune ulterioară.
În opinia MAE, principalele aspecte critice ale raportului se referă la condiţiile din închisori, ritmul lent de restituire a proprietăţilor, inclusiv ale comunităţilor religioase, încrederea publică în capacitatea puterii judecătoreşti de aplicare imparţială a legii, combaterea corupţiei, unele prevederi ale legii cultelor, discriminarea în societate a anumitor categorii de persoane (femei, copii, persoane cu dizabilităţi, minorităţi sexuale, persoane cu HIV).
