Discordie constituţională la Chişinău. Comuniştii sunt la un pas de guvernare

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a emis un aviz care îndreaptă ţara către a patra rundă de alegeri generale începând din 2009 şi care poate duce la spargerea coaliţiei forţelor prooccidentale şi la accederea comuniştilor la guvernare.

Curtea a decis că alegerea preşedintelui de către două treimi din numărul deputaţilor nu poate fi modificată printr-o lege organică, fiind o prevedere constituţională. Republica Moldova este condusă de şefi interimari de stat începând din 11 septembrie 2009, atunci când a încetat mandatul comunistului Vladimir Voronin. Imposibilitatea întrunirii unei majorităţi de 61 de deputaţi a dus deja la dizolvarea unui parlament, în 2010, iar actualul legislativ pare să aibă aceeaşi soartă. Constituţia prevede dizolvarea legislativelor care nu reuşesc să aleagă un şef al statului.

Ca urmare a deciziei Curţii, Parlamentul va trebui să iniţieze alegerea preşedintelui. Potrivit acordului de constituire a actualuei Alianţe pentru Integrare Europeană, candidatul la funcţia supremă este liderul democrat Marian Lupu, însă acesta nu poate întruni numarul necesar de voturi şi nu se mai bucură de sprijinul premierului Vlad Filat.

„Filat nu poate permite ca Lupu să fie ales preşedinte. În cazul acesta Filat l-ar scăpa din mână pe Plahotniuc. Dacă acest lucru se întâmplă, situaţia politică în Republica Moldova va fi controlată de Plahotniuc din simplul motiv că preşedintele ţării este cel care desemnează candidatura aspirantului la postul de prim-ministru”, aşa prezintă contextul politic analistul Anatol Ţăranu, plasându-l în centrul disputei pe Vladimir Plahotniuc, una dintre eminenţele cenuşii atât ale regimului Voronin, cât şi ale actualei guvernări. El este prim-vicepreşedinte al Parlamentului, din partea Partidului Democrat, o formaţiune care adună mulţi disidenţi din Partidul Comuniştilor.

De cealalată parte, liberal-democratul Vlad Filat sugerează că este dispus la compromisuri de neconceput în urmă cu doi ani-o alianţă cu comuniştii, fapt pentru care este suspectat de unii analişti, dar şi foşti colegi de partid, printre care fostul ministru al Justiţiei, de beţia puterii. Chiar şi liberalii, aliaţi fideli ai lui Filat în ultima guvernare, văd similar lucrurile. Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a declarat, marţi, că îi pare rău că l-a votat pe Vlad Filat în funcţia de premier, în urmă cu un an. „Cred că am făcut o greşeală când am purces la îndeplinirea acordului AIE. Trebuia de ales preşedintele Parlamentului întâi”, a spus Ghimpu.

„Dezgustul pe care, prin comportamentul lor, îl provoacă liderii AIE în rândul alegătorilor este atât de mare încât toată lumea va răsufla uşurată că a scăpat de aceşti conducători iresponsabili, meschini, obtuzi, care clatină barca RM în derivă, luptând între ei ca nişte smintiţi. Locul unor asemenea „lideri” e acolo unde au fost, la periferia scenei politice”, scrie Nicolae Negru pentru Jurnal.md.

Comuniştii sunt singurii care nu au decât de câştigat de pe urma acestor dispute. Vladimir Voronin a cerut, imediat după decizia Curţii, iniţierea alegerilor preşedintelui, ceea ce echivalează cu dizolvarea parlamentului şi organizarea anticipatelor. O altă variantă este coalizarea celor mai puternice două partide: Partidul Comuniştilor şi Partidul Liberal-Democrat. În urmă cu o săptămână, Vladimir Voronin a fost invitat de urgenţă la Moscova de şeful administraţiei prezidenţiale, Serghei Narîşkin, iar ziarul „Kommersant” a scris că Voronin şi Narîşkin au discutat „despre posibilitatea de colaborare a comuniştilor cu o parte componentă a Alianţei pentru Integrare Europeană”. A doua zi, Voronin a fost invitat la Ambasada Federaţiei Ruse din Chişinău unde s-a întâlnit cu ambasadorul Valerii Kuzmin.