Un euro olog contra dolarului „militarizat”

Se apropie momentul în care statele estice ale Uniunii Europene vor trebui să aleagă între tot mai clara abordare americană în Orientul Mijlociu și abordarea mereu vagă a Bruxellesului.

SUA nu numai că au renunțat la acordul nuclear cu Iranul, ci, pe 18 mai, Departamentul de Stat a anunțat că dorește să construiască o ”coaliţie” internaţională împotriva regimului de la Teheran şi a ”activităţilor destabilizatoare” ale acestuia. Întrebată în legătură cu disponibilitatea europenilor de a se alătura acestei noi coaliţii, în pofida nemulţumirii lor faţă de politica Washingtonului, purtatoarea de cuvant Heather Nauert a subliniat că mulţi dintre partenerii SUA „înţeleg complet” preocupările americane şi „nu închid ochii” în faţa atitudinii Iranului. Purtatoarea de cuvant Heather Nauert a explicat  că „nu este vorba de o coaliţie împotriva Iranului” şi că SUA „fac o distincţie clară între populaţia iraniană şi regimul iranian”.

Estul Europei, în barca americană?

Având în vedere că Germania și Franța acționează pe teren diplomatic, în Rusia și China, pentru menținerea acordului nuclear cu Iranul, se pare că acei parteneri europeni care înțeleg preocupările americane sunt în primul rând statele est-europene. Heather Nauert a dat ca exemplu coaliţia internaţională împotriva jihadiştilor din Statul Islamic în Irak şi Siria, lansată în 2014 şi din care fac parte în prezent 75 de ţări sau instituţii. Sub conducerea Statelor Unite, această coaliţie intervine militar pentru combaterea mişcării jihadiste, care a fost aproape învinsă pe teren, notează AFP. Departamentul de Stat nu a precizat dacă viitoarea coaliţie împotriva regimului iranian va avea şi o componentă militară.

Șanse minime pentru fronda Europei

Tot pe 18 mai, UE a reacționat la abordarea americană în Orientul Mijlociu și la avertismentul că firmele europene din Iran vor fi sancționate dacă își continuă operațiunile. Comisia Europeană a lansat vineri procedura oficială de activare a „legii de blocaj” (blocking status) ce are drept scop contracararea efectelor sancţiunilor SUA. Este un regulament european datând din 1996, creat iniţial pentru a contracara embargoul asupra Cubei, dar care nu a fost niciodată utilizat şi care acum ar trebui adaptat. „Comisia Europeană are datoria să protejeze companiile europene. Acum trebuie să acţionăm”, a declarat joi Juncker într-o conferinţă de presă la capătul unui summit european la Sofia.

Care dintre cele două inițiative, europeană și americană, are șanse mai mari de reușită o arată, pe de o parte, istoria, iar, pe de altă parte, reacția acelor mari companii pe care CE ar dori să le protejeze.

Legile de blocaj din 1996 au avut efect, însă unul politic, nu economic. Ele nu au ajuns să fie aplicate cu adevărat, căci administrația Bill Clinton a înțeles mesajul Europei și a renunțat la penalizarea companiilor din UE. Acum, SUA sunt conduse de o administrație mult mai hotărâtă, iar miza este în regiunea mult mai importantă a Orientului Mijlociu. Tot ce poate face Bruxellesul este să transmită acest mesaj politic al legii blocajelor, în speranța că istoria se va repeta.

Compania Total: nu ne permitem pierderea dolarilor

Un comunicat al gigantului energetic francez Total semnalează foarte bine câtă încredere au companiile europene în masurile pe care le poate lua Bruxellesului: în lupta dintre dolar și euro, moneda europeană nu are nicio șansă. ”Total a arătat mereu că nu își permite să fie supusă niciunei sancțiuni secundare care poate implica pierderea finanțării în dolari de către bancile americane pentru proiectele companiei din întreaga lume (băncile americane sunt implicate în peste 90% din finanțarea operațiunilor Total), nu-și poate permite pierderea acționarilor din SUA (peste 30% din acționarii Total) și nici să se afle în situația de a nu mai putea continua operațiunile din SUA (activele din SUA sunt de peste 10 miliarde de dolari). În aceste circumstanțe, Total nu va mai face operațiuni în proiectul iranian South Pars 11 (alături de Petrochina – n.r.) încheiat cu autoritățile iraniene. Total dorește să examineze împreună cu autoritățile franceze și americane posibilitatea exceptării de la sancțiuni”.

Mesajul public al unei mari companii franceze în care nu se spune un cuvânt despre Comisia Europeană și în care este evocată atât de limpede puterea dolarului arată cât de puțin poate apăra UE companiile europene în fața monedei americane și al statului ei dat de sistemul Bretton Woods. SUA au ”militarizat” industria bancară, iar evitarea sancțiunilor nu se poate face decât prin negociere cu Washingtonul sau prin crearea unui sistem financiar paralel, dorit tot mai mult de China.