Cum ne-a luat-o înainte Republica Moldova la reorganizarea administrativ-teritorială și de ce a funcționat „amalgamarea voluntară”. Ce ține România pe loc

Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul special.

Regiunea Nord va reuni 11 raioane și va avea sediul la Bălți. Regiunea Centru va cuprinde 13 raioane și va avea sediul la Chișinău. Regiunea Sud va reuni șapte raioane, iar sediul va fi la Cahul. Actualul raion Taraclia va deveni municipiul Taraclia, unitate administrativ-teritorială de nivelul II.

„Dacă aș reduce esența reformei la o singură frază, ea este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni, în primăriile lor. Primarul și echipa lui știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii”, a declarat Vasile Tofan, premierul Republicii Moldova.

Guvernul de la Chișinău susține că „rolul regiunilor va fi diferit de cel al actualelor raioane”.

„Acestea vor avea mai puține competențe și se vor concentra în principal pe dezvoltare regională, coordonare și proiecte care implică mai multe localități. Regiunile vor sprijini primăriile să pregătească proiecte comune, să atragă finanțări și să realizeze investiții care depășesc capacitatea unei singure localități”, mai transmit reprezentanții guvernului.

„Mai mult de 20 de ani s-a evitat subiectul”

Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns la forma reorganizării prezentate de guvern, Cotidianul a stat de vorbă cu Adrian Ermurachi, co-director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Acesta este și unul dintre experții implicați în elaborarea reformei.

Acesta a mărturisit că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale din Republica Moldova este discutat de aproximativ 15 de ani.

„În spațiul public, politicienii vorbeau mai puțin despre un astfel de subiect pentru că e foarte sensibil, politic vorbind. Mai ales că noi am avut o experiență negativă în anii 2000, atunci când un guvern a făcut reforma, de fapt a optimizat numărul de raioane, și după care, în 2000, când a revenit Partidul Comuniștilor la putere, ei de fapt au revenit exact pe acest mesaj populist, că «vom aduce raioanele înapoi», că «vom crea localitățile înapoi». Bine, a fost un gust amar. Adică ne-am pomenit într-o contrareformă. Și, prin urmare, cred că mai mult de 20 de ani, practic, s-a evitat subiectul, sa fie discutat de politicieni în spațiul public”, a povestit acesta.

În interiorul guvernului de la Chișinău, însă, subiectul a rămas unul constant de-a lungul vremii printre „oamenii care se pricepeau, care știau să analizeze date”, spune Adrian Ermurachi.

„S-au pregătit și mai multe scenarii, analize, pe parcursul anilor. Însă, deja în 2023 acest subiect a fost oficializat, pentru că a fost stabilit ca și prioritate și obiectiv în Strategia de reformă a administrației publice, unde se prevedea deja că administrația publică locală va trece printr-un proces de reformare. Atât la nivelul 1, cât și la nivelul 2. Aici vorbim despre sate, comune și, evident, nivelul 2, vorbim despre raioane”, a adăugat expertul.

Cum s-a făcut în Republica Moldova „amalgamarea voluntară”

În ceea ce privește autoritățile publice locale de nivel 1, ceea ce include sate și comune, Adrian Ermurachi spune că guvernul a creat „un mecanism destul de complex pentru a motiva amalgamarea (n.r. comasarea) voluntară”. Peste jumătate dintre localitățile rezultate în actuala formulă a reorganizării s-au comasat voluntar, susține acesta.

„Într-adevăr, foarte multe localități au trecut prin amalgamare voluntară. S-a speculat foarte mult în spațiul public că nu este cea mai voluntară, dar eu nu mă pronunț pe această parte. Voi vorbi practic, că mai mult de 50-60% din autoritățile publice locale din cele 900 pe care le avem astăzi, aproape 900, au decis totuși să meargă prin amalgamare voluntară. Cele care nu au trecut prin acest proces acum urmează să fie la rândul lor amalgamate, și vor ajunge prin amalgamare normativă”, a explicat Adrian Ermurachi.

Acesta a mai adăugat că localitățile de nivel 1 au fost convinse să se comaseze voluntar prin stimulente financiare.

„Vorbim de investiții sau acces la resurse financiare care se oferă primăriilor. Încă nu vorbim despre politici fiscale pe termen lung, guvernul încă nu a prezentat un pachet în care vor fi noile politici fiscale pentru autoritățile publice locale de nivelul 1 după ce se va finaliza amalgamarea, mai bine zis după anul 2028”, a completat Adrian Ermurachi.

Expertul a vorbit și despre reorganizarea raioanelor în regiuni. Acesta susține că raioanele își pierduseră din relevanță în ultimii zeci de ani.

„Pentru că cele mai multe competențe pe care ei le realizau acum 20 de ani au fost fie descentralizate către primării, fie au fost centralizate unele din ele către servicii ale autorităților publice centrale. Ca și analogie pentru cititorii noștri, nivelul 2 la noi sunt raioanele, în România sunt județele, ca să înțelegem mai simplu. Ceea ce ar însemna ca în România să iei competențe de la județe și să le dai către primării”, a spus Adrian Ermurachi.

„Țara este împărțită în trei regiuni, ceea ce este, din perspectiva mea, destul de ambițios”

Despre formula găsită de guvern pentru reorganizare, expertul spune că „este destul de curajoasă”.

„Pentru că, practic, a redus de la 32 de raioane la trei regiuni mari. Da, aici apare și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, care și acum era, în principiu, distinctă. Se păstrează două municipii care au fost și până acum, Chișinău și Bălți, fiind cele mai mari orașe, care au și populație și au și anumite competențe speciale, și se creează un municipiu nou care mai mult are la bază partea aceasta de criterii etnice. Este vorba despre Taraclia, o minoritate mai mare de bulgari. Deci, practic, tot raionul se transformă într-un municipiu nou.

Dar, în rest, țara este împărțită în trei regiuni, ceea ce este, din perspectiva mea, destul de ambițios. Și acum, evident, rămâne să fie dusă până la capăt partea ce ține de competențe. Pentru că, odată cu această reorganizare la nivel de trei regiuni, evident vor fi revăzute destul de mult și competențele acestor regiuni. Ele nu se vor mai numi raioane în continuare. Din câte înțeleg din conceptul prezentat de Guvern, se vor numi regiuni. Deci, trebuie văzut și la nivel de regiuni aceste competențe. Guvernul a prezentat, în principiu, și viziunea sa pe competențele acestor regiuni. Acum trebuie să vedem cum ele vor fi puse pe hârtie și cum propriu-zis vor asigura acest mecanism de transmisie dintre autoritățile centrale și primăriile care se află la nivelul cetățeanului sau la nivel de interacțiune cu cetățeanul”, a completat Adrian Ermurachi.

Obstacolele din calea reformei

Unul dintre cele mai mari obstacole indicate de Adrian Ermurachi pentru elaborarea reformei este „rezistența politică”.

„Pentru că trebuie să recunoaștem: nu este, cum ziceam, o reformă populară. Cei care și-o asumă își asumă și costuri. Al doilea aspect este legat de rezistența propriu-zisă și din partea primarilor, și nu neapărat a primarilor, dar mai bine zis a localităților mici, care nu-și doresc să treacă prin amalgamare, nu-și doresc să-și piardă primăria.

Este o reacție absolut firească. De aceea, era important și s-a făcut în principiu destul de multă comunicare. Sper că au reușit să convingă cetățenii că această reformă le va aduce o valoare adăugată. Cam acestea ar fi cele mai mari (n.r. obstacole): partea politică și partea care vizează cetățenii și cei care urmează să-și piardă funcțiile în acest proces”, a spus expertul.

„N-o să găsiți nicio țară în lume unde amalgamarea voluntară să fie 100% primită cu aplauze și cu brațele deschise, pentru că doare”

În ceea ce privește reticiența României de până acum de a pune în practică o reformă administrativ teritorială, Adrian Ermurachi spune că „în România e o mare problemă ca și peste tot în lume”.

„Dacă mă întrebați pe mine, n-o să găsiți nicio țară în lume unde amalgamarea voluntară să fie 100% primită cu aplauze și cu brațele deschise, pentru că doare. Deci, înseamnă ca primăria care astăzi funcționează să decidă cu privire la faptul că ea nu va mai exista de mâine. E o chestie care doare și evident că e greu s-o faci, e greu să explici cetățenilor că „uite, nu vei mai avea primărie în localitate și că primăria ta va fi la 20 de km”, a spus Adrian Ermurachi.

Expertul pune succesul demersului în Republica Moldova pe faptul că cetățenilor din localitățile unde nu vor mai exista primării li s-a garantat accesul la servicii.

„Evident că, în primul rând, în 2026 nu mai vorbim de problemele de acces la servicii așa cum erau în anii 2000. Vorbim de o evoluție destul de substanțială când este vorba despre digitalizare. Deci, practic, serviciile nu se vor îndepărta. Din perspectiva accesului cetățeanului la servicii din localitatea lor, noi vom avea în toate localitățile care își pierd primăria aceste CUPS-uri, Centre Unificate de Prestare a Serviciilor, unde cetățeanul va putea să găsească o persoană la ghișeu care îi va oferi practic toate serviciile pe care astăzi le oferă primăria, plus multe alte servicii care vin de la autoritățile centrale și ele tot se vor afla acolo. Deci, din perspectiva accesului la servicii, nu este o problemă”, a precizat Adrian Ermurachi.

„Guvernul a făcut o campanie activă de a motiva primarii să meargă în acest proces”

Expertul reiterează că și partea financiară asigurată din partea guvernului a jucat un rol decisiv în reușita reorganizării. Mai exact, în localitățile care s-au comasat ajung, în medie, între 5-7 milioane de euro, în funcție de numărul de localități fuzionate.

„Nu este o sumă substanțială, dar e ceva, e o sumă de bani care totuși contează pentru localitățile mici. Mai ales că noi, în Republica Moldova, bine, în România situația este puțin mai bună, dar nu e extraordinară, dar în Republica Moldova situația din perspectiva autonomiei financiare este în continuare destul de scăzută. Deci, veniturile proprii ale autorităților publice locale sunt destul de scăzute.

În România, cum vă ziceam, nu e ideală, pentru că România este mult sub media statelor OECD sau chiar statelor membre UE. Deci, dacă stai și te uiți pe structura veniturilor, în România cred că peste cam 80% sunt transferuri, granturi și toate celelalte instrumente care nu țin de venituri proprii. Ceea ce este o problemă și pentru România. În Republica Moldova era și mai proastă situația și este în continuare, până se va implementa reforma.

Și atunci, evident că se înțelege acest lucru: dacă vrei să crești veniturile proprii, vrei să ai o capacitate financiară mai mare, vrei să ai angajați mai mulți în primărie, vrei să ai o capacitate mai înaltă de a atrage fonduri europene, de a scrie proiecte, de a avea proiecte de infrastructură mari, evident că trebuie să treci prin acest proces. Și asta s-a conștientizat și s-a reușit cumva, într-o oarecare măsură, să se meargă în acest proces. Guvernul, evident, că a făcut o campanie activă de a motiva primarii să meargă în acest proces”, a spus Adrian Ermurachi.

Expert: Nu este bine când această reformă este făcută de un singur partid

Revenind la „rezistența politică” despre care amintea expertul și care există și în România, Adrian Ermurachi spune că ea a putut fi depășită mai ușor în Republica Moldova pentru că acolo există un singur partid de guvernământ.

„E mai complicat atunci când ai mai multe partide. Dar, dacă mă întrebați pe mine, eu nu susțin că această reformă trebuie să fie făcută de un singur partid. De aceea, cel mai bine și eu cred că cel mai corect este ca această reformă să fie larg susținută de mai multe partide. De aceea, în România nu-i cel mai rău lucru, dacă se va ajunge la această reformă, să fie susținută de mai multe partide. Pentru că doar în felul acesta poți asigura durabilitatea. În caz contrar, evident că o astfel de reformă este foarte nepopulară și ea poate deveni un subiect central de campanie împotriva unui partid, ceea ce, într-o eventuală schimbare de guvernare, poți să te pomenești și într-o schimbare de reformă. Ceea ce este o problemă foarte serioasă.

De aceea, din punctul meu de vedere, nu este bine când se face de un singur partid. În Moldova s-a lucrat, s-a depășit mai ușor pentru că a fost un singur partid și el și-a asumat-o. În termen lung, acest lucru, pe lângă avantaje, comportă și anumite dezavantaje și riscuri. În România, în condițiile în care nu se vede că ar putea ajunge să fie condusă de un singur partid, cel mai probabil ar trebui să se găsească o formulă largă de susținere din rândul partidelor politice care se vor afla la o anumită etapă la guvernare”, a spus Adrian Ermurachi.

„Faptul că ei au voința politică clară pentru reformă i-a avantajat foarte mult”

În ceea ce privește România, Cotidianul a stat de vorbă cu Cosette Chichirău, realizatoarea unei aplicații dedicate reformei administrative din România. Întrebată de ce în Republica Moldova s-au putut face pași concreți în această direcție, iar în România nu, aceasta a răspuns că „e o diferență mare în situația politică”.

„Adică, în Moldova partidul PAS are majoritate parlamentară singur, partidul Maiei Sandu, iar acest partid a decis să facă reforme bune pentru țară. Și, din moment ce politic s-a luat această decizie, apoi a fost o chestiune de o implementare cât mai bună.

Adică să consulți oamenii, să le explici beneficiile, să structurezi această amalgamare, cum o numesc ei, într-un mod cât mai bun, adică să oferi beneficii financiare pentru anumite praguri de populație sau mai știu eu ce alte criterii au impus. Deci, practic, faptul că ei au voința politică clară pentru reformă i-a avantajat foarte mult”, Cosette Chichirău.

„În curând, nu va mai dura mulți ani, reformele vor trebui să se facă. Această criză pe care o trăim acum este și despre asta”

Referitor la România, aceasta indică lipsa unei majorități și lipsa la guvernare a unei coaliții „care să agreeze această reformă esențială pentru România”. „Așa că suntem blocați”, a completat Cosette Chichirău.

„Până recent, partidele parlamentare s-au bazat foarte mult pe aportul politic al primarilor, pe forța lor de a mobiliza voturi în teritoriu pentru ca să ia voturi și la parlamentare. Și atunci, primarii au fost cei mai puternici agenți electorali. Acum, în ultimii ani, cu ascendența AUR, în special în rural, cu USR în urban, nu mai funcționează la fel mobilizarea, influența primarilor. Primarii și-au pierdut din influență din mai multe motive.

Unu, după accederea la UE, România nu mai este o țară săracă. Adică când cineva din rural merge în Italia sau Spania și muncește pentru 1.500 de euro pe lună, nu mai poți să-i cumperi votul cu o sticlă de ulei sau o pungă de zahăr, cum era înainte. Și atunci, ușor-ușor, influența aceasta politică a primarilor care cumpărau voturi cu foarte puțin a dispărut. Mulți români, milioane de români, au văzut cum e în afară și se întreabă de ce nu se poate și la noi. De ce nu se poate și la noi să avem servicii publice decente, să avem politicieni care lucrează în interesul public? Ei, și atunci toate aceste schimbări după aderarea la UE se reflectă și asupra politicului, bineînțeles. Și cred că în curând, nu va mai dura mulți ani, reformele vor trebui să se facă. Și eu cred că această criză pe care o trăim acum este și despre asta”, a explicat Cosette Chicirău.

„La noi, voința politică ar fi extrem de fragilă”

Aceasta a adăugat că printre reformele despre care spune că vor trebui făcute „în curând” se află și reforma administrativ-teritorială.

„Nu se va face până în 2028, evident. E prea târziu. Dar am putea noi, cetățenii, să forțăm pentru 2032”, a indicat Cosette Chichirău, cu referire la reforma administrativ teritorială.

În paralel cu situația din Republica Moldova, Cosette Chichirău este de părere că stimulentele financiare oferite localităților care se comasează voluntari nu ar însemna destul pentru edili să se implice într-un astfel de demers.

„Adică ar trebui să existe mai întâi voința politică pentru comasare, să înțeleagă primarii că, vrând-nevrând, ei tot zboară. Adică nu vor mai exista 3.200 de primării în România. Vor exista, nu știu, 400, să zicem, 500, 1.000. Și atunci, acesta mie mi se pare factorul fundamental. În Republica Moldova, partidul PAS a zis: «facem reforma aceasta!». Și atunci primarii au trebuit să se gândească: «bun, dacă noi nu ne gândim serios la ea și cum ne-ar plăcea nouă, oricum se face și peste capul nostru și pierdem și beneficiile». Și cred că știind că dacă nu o faci voluntar, o faci nevoluntar, a impulsionat oamenii să se miște în direcția asta. Pe când, la noi, voința politică ar fi extrem de fragilă, să-i spunem așa”, a completat Cosette Chichirău.

„De ce ar renunța primarii la aceste imense privilegii personale pe bani publici?”

Aceasta mai spune că, în opinia sa, frica primarilor de a rămâne fără mandate este mai mare decât motivația de a primi bani mai mulți pentru comunitățile lor.

„Acum, bineînțeles, speculez, nu-i cunosc personal pe primarii României. Dar speculez că motivul pentru care reforma asta nu s-a făcut până acum este fix acesta: primăriile, administrațiile locale, sunt moduri clientelare de a conduce România. Adică moduri de a extrage resurse publice pentru partide și pentru a menține puterea și pentru a-și hrăni interesele personale. Adică sunt primari care angajează rude, prieteni în primării, care dau contracte din bani publici clientelei de partid. Deci este cum funcționează sistemul în România, într-un mod mafiot și clientelar. Și atunci ei de ce ar renunța la aceste privilegii enorme de bunăvoie? Ca să beneficieze cetățenii?

Pentru că beneficiile financiare acordate de guvern pentru comasare voluntară s-ar duce către cetățeni, nu către ei. Primarii și-ar pierde mandatele, beneficiile s-ar duce către comune să se facă poduri, drumuri, școli și așa mai departe. Deci, noi, istoric, știm că primăriile acestea sunt conduse clientelar, știm că se sifonează miliarde de lei pentru a angaja rude, prieteni și pentru a da contracte cu statul. Asta se știe, nu spun eu ceva nou. Și atunci, repet: de ce ar renunța ei la aceste imense privilegii personale pe bani publici?”, a spus Cosette Chichirău.

„România este blocată, nu mai are resurse de creștere”

Cosette Chichirău a lansat în această primăvară o aplicație care simulează comasarea localităților din România. Aceasta a povestit pentru Cotidianul că simularea sa se bazează pe un algoritm setat să comaseze localitățile astfel încât să nu mai existe așezări mai mici de 5.000 de locuitori.

În cadrul acestei simulări, rezultatele arată că numărul primăriilor ar scădea cu 58%, de la 3.186 la aproximativ 1.300.

„Bineînțeles, poți să comasezi și la un prag de 10.000 de locuitori. Ar rămâne și mai puține. Dar am făcut o comasare care să nu sperie complet pe toată lumea, să nu pară radicală, să vedem așa: «ok, bun, dacă am aplica un prag de 5.000 de locuitori, cam ce s-ar întâmpla?». Practic, ar rămâne în jur de 1.300 de primării și pe cheltuieli de funcționare s-ar putea economisi cel puțin 10 miliarde de lei anual. Acestea sunt calculele pe care le-am făcut eu, în condițiile în care cheltuielile de funcționare la nivelul primăriilor sunt în jur de 75 de miliarde de lei pe an.

Deci, am făcut niște calcule care au niște rezultate rezonabile și care eu cred că ar îmbunătăți foarte mult situația României și ne-ar da posibilitatea să creștem economic din nou. Pentru că România este blocată, nu mai are resurse de creștere, nu mai are un model de creștere, pentru că atâtea zeci de miliarde se toacă aiurea, fără rezultate”, a explicat Cosette Chichirău.

„Grindeanu a zis că dacă devine prim-ministru, face el comasarea. Dar nu-l crede nimeni că își dorește”

Aceasta a mai adăugat că nimeni din politica de la vârf nu i-a cerut aplicația pentru a porni un proiect de reorganizare administrativ-teritorială pe baza rezultatelor calculate în cadrul platformei.

„Știu că l-au văzut, știu că politicienii de la cel mai înalt nivel guvernamental, parlamentar au văzut proiectul, dar…Bine, nici n-am avut guvern cu puteri depline în ultimele cinci luni și am avut și o coaliție cu PSD în ea, care a spus foarte clar că primăriile mici trebuie protejate.

Parcă Grindeanu a spus că trebuie o plasă de siguranță pentru comunitățile sub 1.500 de locuitori. Aceasta era poziția lui acum un an. După ce s-au văzut cifrele în aplicație, a zis că dacă devine prim-ministru, face el comasarea. Dar nu-l crede nimeni că își dorește. Dar nu, nu există voință politică pentru asta. Desigur, eu m-aș bucura foarte tare să pun la dispoziția guvernului aplicația și să le dau feature-uri mai multe în aplicație, adică să poată să o folosească nu ca un cetățean, ci ca guvern”, a spus Cosette Chichirău.