Înalta Curte decide dacă Guvernul va asigura plata restanțelor salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să se pronunțe joi, 8 octombrie, în dosarul privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, într-un litigiu cu o miză financiară de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Decizia vine după șase amânări și la o zi după ce Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea făcută de premierul interimar Ilie Bolojan în disputa dintre Guvern și instanța supremă, scrie News.ro.

Dosarul a ajuns la Înalta Curte după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.

Sancțiuni importante în cazul în care obligațiile nu sunt respectate

Instanța a stabilit atunci și sancțiuni importante în cazul în care obligațiile nu sunt respectate. Pentru fiecare zi de întârziere poate fi aplicată o penalitate de 1% din suma datorată, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost amenințate și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea Curții de Apel București, iar recursul a ajuns la instanța supremă. Pronunțarea a fost amânată de șase ori, ultima dată fiind stabilită pentru 8 octombrie.

4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante

Miza financiară a procesului este una dintre cele mai importante din acest an pentru sistemul judiciar. Potrivit datelor prezentate în dosar, este vorba despre aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante câștigate prin procese sau penalități aferente acestor restanțe. Unele dintre drepturile invocate de magistrați au la bază majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează drepturile magistraților care dețin titluri executorii și că unele dintre aceste creanțe sunt neexecutate de mai mult de zece ani. Instanța supremă a considerat că refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești reprezintă o problemă care trebuie soluționată de instanță.

De cealaltă parte, Guvernul a susținut că o instanță de judecată nu poate decide modul în care sunt distribuite fondurile din bugetul public. Ilie Bolojan a argumentat că stabilirea bugetului, rectificările bugetare și alocarea banilor din Fondul de rezervă țin de atribuțiile puterii executive și legislative.

În luna iulie, premierul interimar a sesizat Curtea Constituțională, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte. CCR a respins însă miercuri, 7 octombrie, sesizarea ca inadmisibilă. Judecătorii constituționali au stabilit că procedura privind conflictele juridice de natură constituțională nu poate fi folosită ca o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.