Doar doi din zece români sunt acceptaţi la muncă în străinătate

Numărul românilor care renunţă la ţara natală în favoarea unui alt stat mai dezvoltat din Uniunea Europeană este în continuă creştere. În primele şase luni din acest an ANOFM a primit mult mai multe solicitări decât în tot anul 2009. Şi oferta europenilor a crescut, însă nu atât cât s-ar fi aşteptat românii.

Ocuparea unui loc de muncă în străinătate a devenit însă o problemă pe vremuri de criză. Datele oferite de ANOFM indică faptul că, în multe cazuri, concurenţa pentru angajarea într-o ţară străină ar fi mult mai mare decât cea pe un post similar din România.

Potrivit datelor oferite de Administraţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru realitatea.net, numărul românilor interesaţi de contracte de muncă în statele europene a crescut simţitor în prima jumătate a acestui an. În numai şase luni, reprezentanţii EURES au primit mai multe solicitări decât întreg anul trecut. Dacă în 2007 au fost înregistraţi 9.177 solicitanţi, în 2008 numărul acestora a crescut la 9.825, iar în 2009 a ajuns la 10.008. În primele şase luni din acest an a fost înregistrat un număr de 10. 262 de solicitanţi.

În aceeaşi perioadă de timp însă, statele europene au fost interesate de doar 2.407 români, adică numai 23% din cererea noastră sau altfel spus au ales numai doi din zece români. Chiar dacă pare puţin, oferta europenilor este însă în creştere faţă de anul trecut. În perioada ianuarie – decembrie 2009 europenii au oferit românilor numai 2.122 de posturi, deci cu aproape 300 mai puţine decât în prima jumătate a acestui an.

Lucrătorii români care au obţinut contracte de muncă în state ale Uniunii Europene prin intermediul reţelei EURES au plecat, printre altele, în Spania, Danemarca, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Cipru sau Suedia.

În topul ţărilor europene care angajează români liderul a rămas în primele şase luni din 2010, acelaşi ca în 2009: Spania. În această ţară au fost angajaţi în ianuarie 2010, 800 de muncitori necalificaţi în agricultură. Cifra este cu numai 50 de persoane mai mică decât cea raportată în întreg anul 2009.

Pe aceeaşi funcţie au mai plecat, în ianuarie şi alţi 200 de români, de data aceasta în Danemarca. Aceeaşi destinaţie au ales-o şi alţi 42 de români care vor fi lucrători calificaţi în culturi vegetale şi crescători de animale. În această ţară au fost angajaţi anul trecut, pentru a munci în agricultură, 504 români şi zece medici neuropsihiatri, radiologi şi neurologi.

Ca funcţie nouă în acest an faţă de anul trecut, se află cea de ghid montan. 75 de conaţionali s-au angajat, în 2010, în Norvegia pe această funcţie. De altfel, în ţara fiordurilor nu a fost angajat niciun român anul trecut.

Nici Austria, Italia şi Malta nu au fost interesate în 2009 de muncitorii români. În prima jumătate a acestui an însă, în Italia au fost angajate 536 de persoane, iar în Austria 200 de români au primit posturi de ospătari şi barmani, bucătari, muncitori necalificaţi în silvicultură şi operatori la instalaţiile de prelucrarea lemnului.

Malta a reuşit să încheie anul acesta contracte de muncă cu 200 de asistenţi medicali generalişti.

Şi cerinţele ciprioţilor s-au schimbat în prima jumătate a acestui an faţă de întregul an 2009. Dacă înainte erau interesaţi de muncitorii din domeniul electronicii şi a telecomunicaţiilor, anul acesta în Cipru au plecat 191 de persoane pe funcţii precum sudori şi debitatori autogeni, operatori maşini-utilaje pentru pâine şi produse patiserie, brutari patiseri şi cofetari.