Dosarul de trădare de patrie al lui Ion Creangă, reluat

Drona de la Tudora avea un risc de explozie mult mai mare decât cele depistate anterior. Avertismentul șefului IGP pentru cetățeni

Drona depistată în localitatea Tudora, raionul Ștefan Vodă, conținea o încărcătură extrem de periculoasă, în acest context șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, face apel către cetățeni să nu se apropie de astfel de obiecte și să anunțe imediat autoritățile, relatează TVR Moldova. Avertismentul vine după ce un bărbat a filmat dispozitivul găsit în apropierea gospodăriei sale și s-a apropiat de acesta, fără a cunoaște riscurile.

Potrivit lui Cernăuțeanu, drona era dotată cu peste 2000 de bile metalice, capabile să provoace distrugeri majore în cazul unei explozii. În plus, dispozitivul era activ și conectat la o sursă de alimentare, ceea ce amplifică pericolul.

„Este un pericol major. Am văzut chiar un caz în care un cetățean s-a apropiat de un astfel de obiect, punându-și viața în pericol nu doar a sa, dar și altor persoane, deoarece pericolul de explozie a acelei drone era mult prea ridicat comparativ cu multe altele care au fost depistate pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat șeful IGP în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.

Procurorii investighează poluarea Nistrului. Ultimele evoluții în criza ecologică de pe râu

Imagine publicată de Ministerul de Externe de la Chișinău în care apare ambasadorul agreat al Rusiei în R. Moldova, Oleg Ozerov, având în față o sticlă cu apă poluată din Nistru.

Procuratura Generală a anunțat că va investiga circumstanțele care au dus la poluarea Nistrului, iar Ministerul de Externe i-a înmânat o notă de protest ambasadorului rus, punându-i în față o sticlă cu apă contaminată cu petrol, după un atac rusesc asupra centralei ucrainene de la Novodnestrovsk.

Într-un comunicat de presă din 17 martie, Procuratura Generală anunță că secția infracțiunilor de mediu „s-a autosesizat” privind starea de alertă în bazinul fluviului Nistru, declarată pentru 15 zile, și a pornit un proces penal pentru a investiga faptele care au dus la poluarea râului.

Procuratura subliniază că dreptul la un mediu sănătos pentru fiecare persoană este consfințit de Constituția R. Moldova, iar legislația națională protejează bazinele acvatice și interzice deversarea produselor petroliere sau a altor substanțe poluante în apele de suprafață.

Cu o zi mai devreme, asociația Promo-LEX, care apără și promovează drepturile omului în regiunea transnistreană, a depus un denunț penal la Procuratura Generală privind contaminarea masivă a Nistrului cu substanțe petroliere, ca urmare a atacului militar rusesc asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean din 7 martie.

Nistrul, criza apei și bombardamentele rusești

Salvatori instalează baraje pe Nistru pentru a capta produsele petroliere care s-au scurs în râu în urma bombardamentelor rusești asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina, relatează veridica.md.

Un atac al Rusiei din 7 martie 2026, asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina a dus la poluarea apelor râului Nistru cu produse petroliere şi posibil cu alte substane toxice.

Substanţe poluante necunoscute

Director executiv al Asociației ecologiste Eco-TIRAS, Ilia Trombiţki, a admis că apele Nistrului ar fi putut fi contaminate nu doar cu produse petroliere, cum s-a vehiculat în spațiul public, ci şi cu substanţe chimice foarte periculoase, cum ar fi heptilul, un combustibil de rachete extrem de toxic. Or, se știe că Rusia a lovit hidrocentrala de la Novodnistrovsk inclusiv cu rachete.

Potrivit şefului administraţiei militare a regiunii Cernăuţi, Ruslan Osipenko, hidrocentrala de la Novodnistrovsk a fost atacată în noaptea de 7 martie cu 11 drone şi patru rachete Kalibr.

De fapt, nu este primul bombardament al acestei hidrocentrale de către Rusia, pentru a o scoate din funcţiune.

Faptul poluării a fost depistat pe 10 martie a.c., după care autorităţile Republicii Moldova au început să caute cu soluţii pentru a capta substanţele poluante.

Totodată, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu în bazinul râului Nistru pentru o perioadă de 15 zile, începând cu data de 16 martie a.c., în contextul poluării cu produse petroliere care continuă să se deplaseze pe cursul apei, fiind observate deja în apripiere de lacul de acumulare Dubăsari.

În premieră: Chișinăul propune repararea drumurilor din regiunea transnistreană, cu condiția eliminării posturilor ilegale

Chișinăul este gata să reparare drumurile din regiunea transnistreană, cu condiția că Tiraspolul să elimine barierele ilegale care limitează libera circulație peste Nistru, adică posturile ilegale de control, relatează ZonadeSecuritate.md.

Propunerea lansată în premieră a fost formulată în cadrul unei reuniuni a grupurilor de lucru pentru transport și infrastructură rutieră, desfășurată pe 17 martie în format online, cu participarea experților de pe ambele maluri ale Nistrului.

Chișinăul și Tiraspolul au prezentat accente diferite după reuniune.  Potrivit Biroului politici de reintegrare, Chișinăul a anunțat că autoritățile sunt dispuse să examineze starea drumurilor din regiunea transnistreană și să intervină cu lucrări de reparație, însă doar în condițiile eliminării tuturor obstacolelor în calea circulației peste Nistru. Propunere ce nu se reflectă și în comunicatul de presă al pretinsului minister de externe din regiune, post reuniune.

Examinarea dosarului de trădare de patrie al lui Ion Creangă, reluată: procurorul solicită aducerea silită a inculpatului, iar avocatul fostului angajat al Parlamentului invocă o stare de sănătate „foarte precară”

Examinarea dosarului în care fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, este acuzat de trădare de patrie a fost reluată de la început, după demisia magistratei Arinei Ialanji, relatează zdg.md. În ședința de judecată din 17 martie, de la Judecătoria Chișinău, care s-a desfășurat din nou în lipsa inculpatului. Unul dintre avocații lui Ion Creangă susține că clientul său nu s-a putut prezenta la ședință din motive de sănătate, invocând că starea de sănătate a clientului său „este foarte precară”. De cealaltă parte, procurorul de caz Dumitru Ștefîrță crede că Ion Creangă a lipsit „neîntemeiat” de la ședință, solicitând aducerea silită a inculpatului la următoarele ședințe, în cazul în care nu vor fi prezentate anumite documente medicale.

„Cercetarea judecătorească în prezenta cauză penală urmează să fie reluată de la început. În lipsa inculpatului, această chestiune nu poate fi realizată”, a menționat judecătorul Veaceslav Cernalev în debutul ședinței, care a preluat examinarea dosarului.

Judecătorul a precizat că, la începutul lunii martie, procurorul Dumitru Ștefîrță a depus un demers prin care a solicitat instanței prelungirea măsurii preventive – liberarea provizorie sub control judiciar în privința inculpatului, întrucât măsura urmează să expire pe 20 martie. În cadrul ședinței de astăzi, magistratul l-a întrebat pe avocat dacă poate prezenta o cerere din partea clientului său prin care măsura să fie examinată în lipsa acestuia.

Marta Kos: UE respinge scenarii de aderare accelerată pentru Republica Moldova

Uniunea Europeană analizează o schimbare a metodologiei de extindere, pe fondul presiunilor geopolitice, dar semnalează că unele scenarii de aderare accelerată pentru Republica Moldova nu sunt posibile în această etapă, a declarat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, într-un răspuns oferit TVR Moldova.

Comisarul european a exclus scenarii precum integrarea etapizată sau o aderare fără drepturi depline, variante discutate la nivel european, spunând că acestea nu sunt fezabile în acest moment. Totodată, Marta Kos a atras atenția că actualul model de extindere nu mai corespunde realităților actuale. „Metodologia pe care o folosim astăzi nu este făcută pentru lumea în care trăim acum”, a spus Kos, subliniind că statele membre sunt de acord că „nu poate fi menținut status quo-ul”.

În locul acestor scenarii, Bruxelles-ul ia în calcul o combinație de soluții care ar putea duce la o „integrare graduală consolidată” a țărilor candidate în structurile Uniunii, înainte de aderarea completă. Kos a precizat că discuțiile între statele membre sunt în desfășurare și nu există încă o decizie finală privind noul model de extindere, rezultatele urmând să fie prezentate în perioada următoare.

MARTA KOS, comisar european pentru extindere: Într-adevăr, trebuie să considerăm că metodologia pe care o folosim astăzi nu mai este concepută pentru lumea în care trăim. Avem provocări. Am fost împinși din Est și din Vest și ar trebui să livrăm. În acest sens, sunt foarte bucuroasă că a început discuția cu statele membre privind modernizarea metodologiei și vom vedea în ce direcție se va îndrepta aceasta. Ar trebui să avem o metodologie adaptată vremurilor actuale și provocărilor geopolitice. Ceea ce am văzut până acum este că statele membre sunt de acord că nu poate exista un status quo. De asemenea, ne-au dat indicația că opțiunea integrării etapizate – sau ceea ce unii numesc «aderare fără drepturi depline» – nu este posibilă. Așadar, vom lucra probabil la o combinație de soluții care să ducă la o integrare graduală consolidată.

Republica Moldova va primi cea de-a doua tranșă din Planul de Creștere. Comisia Europeană debursează 189 de milioane de euro

Comisia Europeană a debursat luni, 17 martie, 189 milioane de euro în cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru R. Moldova, în urma implementării cu succes a 24 de reforme, relatează zdg.md. „Aceasta evidențiază progresele semnificative pe care țara le-a realizat pentru a avansa pe calea aderării la UE”, se arată într-un comunicat de la Comisia Europeană.

Din această sumă, 173 milioane de euro vor fi virate direct la bugetul de stat, iar 16 milioane de euro vor sprijini proiecte în R. Moldova prin intermediul Platformei de investiții pentru vecinătate. Debursarea de astăzi se adaugă celor 289 milioane de euro acordate Republicii Moldova în 2025.

„Republica Moldova și-a respectat din nou angajamentele față de UE. Reformele implementate aduc beneficii reale, de la reducerea birocrației la servicii online mai bune și un mediu mai curat. Atunci când partenerii noștri își respectă angajamentele, UE ar trebui să facă la fel. Fondurile noastre vor sprijini direct cetățenii R. Moldova și vor ajuta țara să își continue parcursul european”, a declarat Marta Kos, comisara pentru extindere.

Debursarea are loc în urma evaluării pozitive de către Comisie a 24 de etape realizate de R. Moldova în cadrul Mecanismului de reformă și creștere.

Prețurile la carburanți continuă să crească

Motorina standard se va scumpi miercuri cu 60 de bani, iar benzina cu cifra octanică 95 cu 46 de bani, conform noilor prețuri plafon, anunțate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, transmite IPN.

Astfel, pe 18 martie, un litru de motorină va costa 27,65 lei, iar un litru de benzină COR 95 – 27,18 lei. De la începutul lunii martie, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 6 lei, iar al benzinei – cu peste 2,5 lei.

Creșterea prețurilor la carburanți s-a accentuat după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și blocarea strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru piața petrolieră globală.