Două regiuni ale României, cele mai puțin competitive din UE

Sud-Estul României se situează pe locul 234 din cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene, conform indicelui competitivităţii regionale (ICR), o versiune complet revizuită a unui instrument deja consacrat care măsoară diferite dimensiuni ale competitivităţii pentru toate regiunile UE, publicat luni de Comisia Europeană.

Pe locul 233 din cele 234 regiuni ale UE se situează regiunea de Nord-Est a României, cu un scor de 46,6 puncte faţă de o medie de 100 la nivelul UE. Un scor mai slab are doar regiunea de Sud-Est a României, cu 44,9 puncte.

La polul opus, regiunile Utrecht şi Zuid-Holland, ambele din Ţările de Jos, precum şi regiunea capitalei franceze Île-de-France sunt cele mai competitive din UE, cu scoruri de 150,9 puncte, respectiv 144,1 puncte şi 142,8 puncte.

„Competitivitatea teritorială reprezintă capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atrăgător şi sustenabil în care întreprinderile şi rezidenţii să locuiască şi să îşi desfăşoare activitatea. Acest indice revizuit ne oferă o perspectivă mai aprofundată asupra diferitelor niveluri de competitivitate ale regiunilor UE şi este un instrument preţios pentru o mai bună elaborare a politicilor. El ne va permite să elaborăm politici mai bune, care pot oferi condiţii de viaţă atractive şi sustenabile pentru cetăţenii din regiunile Europei”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Potrivit executivului comunitar, între ediţia din 2016 a indicelui şi cea din 2022, competitivitatea regională s-a îmbunătăţit în regiunile mai puţin dezvoltate, în timp ce performanţa regiunilor de tranziţie a fost mai eterogenă. Regiunile mai dezvoltate continuă să aibă cele mai bune performanţe.

Toate regiunile din statele membre din estul UE şi-au îmbunătăţit performanţa între ediţia din 2016 şi cea din 2019, în timp ce în regiunile din sudul UE, care prezintă la rândul lor niveluri relativ scăzute de competitivitate, performanţele au fost inegale. Între ediţiile din 2019 şi 2022, majoritatea regiunilor din estul UE au continuat să recupereze decalajul, inclusiv în statele baltice, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Slovenia. Cu toate acestea, anumite părţi din Cehia, România, Slovacia şi Bulgaria s-au îndepărtat şi mai mult de media UE.

De asemenea, regiunile capitalelor sunt cele mai competitive în toate statele membre, cu excepţia Germaniei, a Italiei şi a Ţărilor de Jos. Decalajul faţă de celelalte regiuni poate fi mare şi este deosebit de ridicat în Franţa, România şi Slovacia.

Ţările mai competitive tind să aibă un decalaj mai mic între regiunea capitalei şi celelalte regiuni. Acest lucru subliniază faptul că politicile şi investiţiile publice ar trebui să promoveze convergenţa ascendentă, care ajută regiunile mai puţin competitive să îşi îmbunătăţească performanţa şi să recupereze decalajul, garantând totodată că regiunile cele mai competitive continuă să prospere.

În regiunile mai competitive, PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare. În aceste regiuni, femeile beneficiază de condiţii-cadru mai bune, putând aşadar să obţină rezultate mai bune, şi există un număr mai mic de femei tinere care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (rate NEET). Totodată, regiunile mai competitive sunt deosebit de atractive pentru proaspeţii absolvenţi, cărora le este mai uşor să îşi găsească un loc de muncă acolo.

Rezultatele ICR 2.0 arată că regiunile UE au încă nevoie de sprijin din partea Uniunii pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea şi pentru a reduce decalajele dintre ele. Politica de coeziune este principala politică de investiţii a UE menită să sprijine regiunile în domenii precum crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creşterea economică, dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

Lansat în 2010 şi publicat o dată la trei ani, ICR permite regiunilor UE să îşi monitorizeze şi să îşi evalueze evoluţia în timp şi în comparaţie cu alte regiuni. Acesta este un instrument important care oferă o perspectivă europeană asupra competitivităţii regiunilor, pe baza a 68 de indicatori. Ediţia din 2022 a ICR utilizează o metodologie complet revizuită şi recalculează cele două ediţii anterioare. ICR 2.0 este compus din 3 indici secundari: „De bază”, „Eficienţă” şi „Inovare” şi din 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivităţii: „Instituţii”, „Stabilitate macroeconomică”, „Infrastructuri”, „Sănătate”, „Educaţie de bază”, „Învăţământ superior, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii”, „Eficienţa pieţei muncii”, „Dimensiunea pieţei”, „Maturitate tehnologică”, „Sofisticarea întreprinderilor” şi „Inovare”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Author

15 Comentarii

  1. UE să-și asume consecințele discriminării românilor și bulgarilor în ce privește primirea în Schengen.

  2. Romania a fost creată expre ca stat pentru a indestula Statistica!
    Chiar daca regiunile nu erau ultimele,trebuia sa protestam pană ajungeau ultimele
    Se poate culca si Statistica ICR satisfacută
    O neglijentă condamnabilă :nu avem Veste Galbene,care sa demonstreze weekend de weekend timp de un an,nu avem sindicate puse pe jaf si incendieri,iata niste plusuri care trebuie corectate
    PS Mi-ar fi rusine sa fiu europarlamentar roman(ofiter SIE acoperit), sa te aleaga poolimea votantă ca proasta si sa tac ca momeala in carlig in loc sa -i injur ca la usa cortului pe ‘statisticieni”ICR

  3. Pana la mafiotii europeni, in Romania au ‘lucrat’ securistii mafioti selectati in noua securitate de expertul Asthalosh. Este evident ca acesti baieti nu numai ca au devalizat regiunea de sud-est (Galati-Constanta) candva un pol economic important ba mai mult au si sabotat-o salbatic. Chiar si asa, tinuta intentionat in stare de avarie aceasta regiune se prezinta bine pentru fondurile aproape inexistente care i-au fost alocate. Portul Constanta a devenit o paragina, la fel Petromidia si siderurgia din Galati exact in acesti ani de mari reorientari zonale in care aceasta regiune trebuia sa aiba prioritate exclusiva.

  4. Cum sa aiba romanii încredere în UE cu burta goala? Cum să aibă încredere în UE militarii și funcționarii publici cu statut special când UE discriminează pe acestia în raport cu militarii germani ,englezi,francezi,belgieni,olandezi etc impunând o pensie la 45 la sută față de salariul brut în raport cu militarii europeni care au pensii calculate la 85 la sută față de salariul lor brut care și așa este cu 500 la sută, mai mari față de solda militară a unui militar roman. Discriminarea și nu echitatea și egalitatea va duce ireversibil la destrămarea UE, care aluneca rapid spre extremism,rasism,fascism.Romanii considerați o etnie inferioara fata de europeni, li se pare normal și firesc ca romanii să facă foamea la greu, și să se mulțumească cu resturile și firimiturile bogatilor, pentru că mămăliga nu explodează .

  5. Bre moldovenilor, ori sunteți voi puturoși (ceea ce e puți probabil din cauză că SE are altă structură etnică), ori primiți ceea ce meritați de la România, pentru că ați uitat că sunteți moldoveni și nu români.

  6. Aiurea : regiunea Parisului, catalogata drept competitiva, e un DE-ZAS-TRU. Cartiere de blocuri-ghetto, în partea ei estica, si declasare drastica a metropolei însesi, Paris, de unde-au disparut si repere cultural-turistico-patrimoniale (Le Louvre des Antiquaires, care mi se pare o pierdere incomensurabila: muzeu viu si de cumparat), cartiere-ntregi în paragina, cladiri istorice, la fel, murdarie, lipsa de vegetatie, de parcuri si de banci, prost gust cât încape, ponoseala. Administrarea calamitoasa, adica deloc, a unor locuri pline de istorie. Vestul metropolei, spre Neuilly sur Seine, „cartierul afacerilor”, plin de blocuri-turn urâte si neprietenoase. Oferta serviciilor, în scadere mare. „Cartierele populare”, unele, de-a dreptul etnice, negospodarite, si ele. Taximeristii = singurul atu: stiu locurile pe de rost si foarte buni ghizi turistici. Restul, o nenorocire (care niciodata nu vine singura). Turismul, care clasa orasului si regiunea: în scadere dramatica, date fiind covid-ul si criza financiara (produsa inclusiv, daca nu esentialmente, de sanctiuni de tot felul si-mpotriva cui nici nu te-astepti: covoare persane, de pilda, nu se mai gasesc, fiindca de ani de zile Iranul e sub sanctiuni. Adica: un bolovan ajunge la un sir de oale de lut). A propos: manufactura de Sevres a disparut, Le Mobiler National sufera, meseriile traditionale, se pierd, cultura care, odata, era la onoare, e acuma, discreta, memoria nationala, la fel, statui cu grafitti, blocuri si alte cladiri, si ele …”Regiunea Paris”… „où sont-elles les neiges d’antan?” …ca nu mai sunt. Ca România-i rau clasata = puterea obisnuintei, a prejudecatilor, românofobia, „românii= tzigani”, nu altceva.

  7. @Margelatu: europarlamentarii românii nu-s „ofiteri SRI acoperiti”: aia ar trebui sa-si jusrtifice „acoperirea”, adica sa munceasca, sa fie productivi, s-aiba rezultate. Europarlamentarii români fiind, din pacate, SEMIDOCTI DESCOPERITI: nu stiu nici sa scrie, nici sa citeasca : nu se instruiesc, n-au cultura minima, si copiaza. Daca n-ar imita si n-ar distruge (vezi Macovei Monica, autoarea distrugerii sistemului legal – francez, al lui Napoleon-, din România. În loc sa se instruiasca privindu-si tara si regiunea din ea pe care-o reprezinta, tipii, analfabeti, se izoleaza: nu vorbesc nici o limba straina, n-au relatii sociale, nu raspund, daca le scrii: n-aude, n-avede: paraziti perfecti, autori ai unor deturnari masive de fonduri (sederea-hotelurile, calatoriile, mâncarea, etc., pe banul public, fara sa faca nimic. De-o putoare incomensurabila. Ba, înca, Macovei, Basescu, Ciolos, Alina -ori Adina- Valean …etc., sa-si bata joc de tara. De-o lipsa de bun simt atroce).

  8. Adaug, la ce-am spus mai sus despre Paris, competititivitate : poluare URIASA, atât în metropola, cât si-n regiune. Aer CANCERIGEN. România si competitivitatea: de ce fel? fiindca industria, agricultura si turismul i s-au distrus la Craciun 1989, Petre Roman: ” industria româna = gramada de fier vechi” + „anticomunismul”, cf. caruia, nimic din ce se facuse si construise bine în 45 de ani de socialism (comunismul nefiind decât în kibbutzuri), nu era bun: tot s-a denigrat ori/si distrus: industria, agricultura (CAP-urile, când majoritatea taranilor, saraci, nu puteau nici macar sa se hraneasca, dupa razboi, fara punerea-n comun a unor bunuri imobile, de tip masini-unelte, etc.), „blocurile comuniste” (în care lumea se emancipase, atât cultural – învatamânt obligatoriu si gratuit -, cât si dpdv al civilizatiei: apa curenta, baie, curatenie, asistenta medicala gratuita, etc.), si unde Nastase Adrian si complicii (la cererea grupurilor de presiune DIN STRAINATATE: SUA, cel mai probabil), „elaboreaza” „legea” UNICA-N EUROPA A „RESTITUIRILOR” bunurilor imobile „confiscate” (fiindca, pentru ei, NATIONALIZAREA bunurilor colaboratorilor hitleristi = „CONFISCARE”, nu-i asa!) de „comunisti”. Sa nu se mire bucurestenii ca orasul lor, alta data „Micul Paris” (palatele de pe calea Victoriei: Muzeul de Arta, Palatul CEC, Palatul Bancii Nationale, actualul Muzeu de Istorie … = replici ale palatelor de pe Champs-Elysées, Paris si ale unor constructii de la Versailles: le Petit (= Palatul CEC) si le Grand Palais (Palatul Postelor, actual muzeu). Muzeul de Arta = replica unei parti din complexul de la Versailles.

  9. (II): Numai ca, lânga ele, si fara nici un respect stilistic, s-au cocotzat si turnuri „americane”, pe-un pamânt aluvionar, care NU REZISTA, înt-o regiune, în plus, prada SEISMELOR. Ruinarea, asadar, a patrimoniului arhitectonic, alta data, inestimabil, al tarii. Inclusiv, si pe de alta parte, din cauza procedurilor „revendicative” consecutive „legii” „restituirilor”. România, actualmente, fiind la fel Ucrainei : tara ocupata teritorial si „bucurându-se” si de „consilierii” – „dascalimea, popa si moflujii”, adica ambasadorii si echipele lor de spioni – , din SUA care-si tot dau cu presupusul în detrimentul tarii, al istoriei, culturii civilizatiei si traditiilor ei, atâtea câte i-au mai ramas. Cu „presedinti” de tip Iliescu, Constantinescu, Basescu, Johannis, secondati de … E.L. (Hurezeanu, ambasador. Clanul Maior-Buzura = la SRI american, si el, si dupa, ambasadori). Si cu „competente” de tip Isarescu, Nastase Adrian, Ponta …, si-acuma, Ciuca. Cu Delta Dunarii sacrificata Ucrainei naziste. „Administratia” (?!!) publica devenind de nesuportat, date fiindu-i dispretul patrimoniilor, absenta investitiilor de stat, a vointei de respect al omului, naturii, mestesugurilor, arhitecturii, culturii, traditiilor, animalelor din tara (vânatorile pâna la distrugerea patrimoniului animalier unic, alta data, al României, cf. si ce se-ntâmpla, actualmente, în Delta Dunarii). De unde, rezultatele: paraginire pâna la distrugere, si pe multi bani. România, asadar, de parca … Franta ” competitiva” (?!!!). Care, si ea, îi seamana U.E. „competitive” (???!!!). Datorita unor Barroso, UrSSula, si, din tara, Nastase Adrian, Hurezeanu, Maior, Constantinescu Emil, Cornea Doina, Hossu Longin, Isarescu, Liicheanu, Ciolos, Basescu, Valean (…) si clicilor + clicilor clicilor.

  10. Sistemul cu regiunile are la baza logica desfiintarii statelor nationale. De amintit ca prima regionalizare, aproape identica cu cea de azi in Romania, a avut loc sub Stalin. Aceleasi planuri, atunci bunicii, acum nepotii le pun in practica? Vreun manual ferit de ochii publicului, unde scrie cum sa subjugi natiile una cate una?
    Nu o uniune de state suverane s-a vrut la infintarea UE, ci un colhoz de tip bolsevic unde natiile trebuie sa dispara intr-un conglomerat birocratic de genul URSS.
    Se mai poate iesi din UE, acest buldozer supranational?
    „Cand am compus tratatele de la Maastricht si Lisabona, am omis intentionat sa includem o clauza de iesire din UE” – Jacques Attali.

  11. Important este ca Bucurestiul a depasit Berlinul si Viena la pib-ul pe cap de locuitor. Acum se lupta cu
    capitale importante. Budapesta a ramas de mult in urma capitalei Romaniei.

  12. Dar ce mare secret este ca Muntenia si Moldova sunt in coada Romaniei si ca fosta Austro-Ungarie este mai avansata?

  13. @ileana Rollason,felicitari, ai un mare talent !Din doua postari ai descris 100% realitate, ceea ce e asa zisa competitivitate inventata de ICR Statistica
    Cine nu te crede sa viziteze, avenue Flandra ,gura de metrou Stalingrad, jardins d’Éole, cred ca arondismentul 19,sa vada Africa si toxicomania in toata hidosenia sa !
    Paris are o lepra de primar,madam Hidalgo,buna de dus la apa

  14. Las’ că se termină răzbelul și să vezi ce competitive vor fi ele,alipite la Ucraina(eventual Serbia,Ungaria,Bulgaria);va rămâne doar bucățica destinată regatului rromanes din jurul Bucureștilor(nu tu mare,nu tu munte…insulă exotică de Bărăgan-să vezi atunci „pib”)

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.