Dr. Raed Arafat: În medicină e greu să separi medicul de om

Subsecretarul de stat dr. Raed Arafat a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că în medicină este greu să separi doctorul de om. Medicul a vorbit în interviu despre modul în care a ajuns în România, despre anii de facultate petrecuţi în ţara noastră, despre motivele care l-au determinat să rămână aici, dar şi despre primii ani de lucru la Târgu Mureş, unde a pornit proiectul SMURD.

AGERPRES: Foarte multă lume îl cunoaşte pe dr. Raed Arafat, dar puţini îl cunosc pe omul Raed Arafat. Aţi dori să vorbiţi despre omul Arafat?
Dr. Raed Arafat: Omul Arafat este tot dr. Arafat. E foarte greu în medicină, iar în medicina de urgenţă în special, să separi doctorul de om, de viaţa lui privată. Eu sunt un om căruia îi place să aibă şi momente de relaxare, să vadă un film, să se desprindă, dacă poate, de activitatea sa, dar asta se întâmplă extrem de rar. Dacă stau mai mult de două zile în concediu fără să fac nimic, o iau razna. Este aproape imposibil să stau două-trei zile fără să fac ceva.

AGERPRES: Ce v-a determinat să alegeţi România pentru a studia?
Dr. Raed Arafat: Coincidenţa. Nu a fost o determinare, să spun că am vrut neapărat să vin în România, am avut mai multe ocazii în mai multe locuri, România a fost prima care m-a acceptat. Condiţia mea de bază era să învăţ medicina. Am venit ştiind că pot să învăţ medicină.

AGERPRES: Pe parcursul celor şase ani de studiu din facultate v-aţi ataşat de ţara noastră, alegând să rămâneţi aici. Există un motiv anume pentru care aţi optat pentru acest lucru?
Dr. Raed Arafat: Au fost şapte ani, pentru că un an am întrerupt, când a murit tatăl meu. M-am integrat încă de la început ca student în România. Poate dacă nu se schimba regimul, nu rămâneam, în nici un caz nu rămâneam. Faptul că s-a schimbat regimul şi a apărut şi posibilitatea să faci ceva în plus m-au încurajat să rămân, mai ales că rămâi acolo unde te simţi bine.
Din punctul meu de vedere, rămâi acolo unde poţi să faci ceva. Pornirea SMRD-ului ca proiect-pilot, ca o idee şi încercarea la Cluj, apoi pornirea la Târgu Mureş şi continuarea lui m-au făcut să rămân, să continui aceste lucruri. Îmi place ţara şi mi-a plăcut viaţa de aici, în plus puteam să fac ceva nou, în loc să fiu în altă parte unde puteam să fiu doar o rotiţă dintr-un mecanism care funcţionează sau un pion într-un mecanism care funcţionează, aici am avut ocazia să încep ceva care, încet-încet, creează un sistem pentru urgenţă.

AGERPRES: Cât de greu a fost să vă adaptaţi aici din toate punctele de vedere?
Dr. Raed Arafat: La început, când am venit, a fost greu pentru că era anul 1981, când au început aspectele legate de economie. A fost foarte greu în primul an, am pierdut 16 kg. Asta a fost la Piteşti, unde am făcut anul pregătitor. La Piteşti a fost, poate, pentru mine, cel mai greu an petrecut în România. Când m-am mutat la Cluj a fost mai uşor, era un oraş universitar, altă viaţă, erau foarte mulţi studenţi veniţi din alte ţări, cu care puteai discuta, crea relaţii, facultatea era renumită şi profesorii se ocupau într-adevăr de studenţi. Am avut o studenţie despre care pot spune că a fost bună. Adaptarea a fost foarte grea, dar încet-încet lucrurile au devenit mai uşoare.

AGERPRES: Când v-aţi gândit mai serios să organizaţi sistemul de urgenţă şi cu ce obstacole v-aţi confruntat?
Dr. Raed Arafat: Iniţial ideea a fost de a avea o echipă de urgenţă, nu un sistem. Ideea creării unui sistem a apărut la începutul anilor 1993-1994, după primii doi-trei ani de lucru în Târgu Mureş, cu echipa de acolo, au început alte judeţe să ne ceară să copieze modelul şi atunci am început să realizăm că vorbim deja despre răspândirea unei idei, a unui model.
A devenit un sistem real pe plan naţional începând cu anul 2006, când a ieşit legislaţia şi a conturat exact modul cum funcţionează sistemul şi a permis Ministerului Sănătăţii, Ministerului de Interne, ca prin investiţiile făcute, să înceapă răspândirea acestui model în toată România. Dacă până în 2006, din 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti erau doar vreo cinci judeţe care aveau SMURD, acum raportul este invers: sunt 5-6 judeţe care nu au, în doar trei ani.

AGERPRES: Sunteţi încă destul de contestat, chiar dacă aţi organizat sistemul SMURD. Sau poate tocmai pentru asta?
Dr. Raed Arafat: Da, pentru asta, pentru că dacă vii cu o idee nouă este imposibil să te aprobe toată lumea.
Este clar că atunci când vii cu o idee care schimbă un sistem, creezi nemulţumiri în cadrul sistemului, mai ales din partea acelora care se consideră lezaţi prin modificările pe care le produce. Asta nu înseamnă că ceea ce faci este rău, impactul şi rezultatele trebuie să vorbească dacă este bine sau rău. Până acum, rezultatele demonstrează că am mers către un sistem mai bun comparativ cu ceea ce a fost înainte. Bineînţeles, orice lucru nou pe care încerci să-l faci va fi contestat de cei care au alte interese, nu neapărat interesele pacientului. Sunt foarte multe puncte de vedere, nu neapărat rele, dar noi aici am ales un model pe care-l dezvoltăm. Nu merge să-l schimbi, mai ales dacă el funcţionează. Poţi să-l îmbunătăţeşti.
Să luăm un exemplu: colaborarea cu pompierii s-a dovedit că este foarte eficientă. Aici nu mai stai să asculţi părerile celor care spun ‘să scoţi sistemul de la pompieri, sau ‘combinaţi SMURD-ul cu ambulanţa’. Funcţionează foarte bine în cadrul pompierilor. Normal, deranjează pe multă lume din cealaltă parte. Dacă ceva nu merge, va trebui modificat şi readaptat şi asta înseamnă flexibilitate, care trebuie să existe atunci când dezvolţi un sistem.

AGERPRES: Mulţi doctori români pleacă din ţară. De ce credeţi? Pe dumneavoastră ce v-a determinat să rămâneţi?
Dr. Raed Arafat: Nu am motive să plec, în primul rând, şi în al doilea rând, am ce face, am început un lucru şi trebuie să-l duc la bun sfârşit. Am avut oferte să plec, dar am început un lucru şi este absurd, când suntem chiar în mijlocul unui proces de dezvoltare, să spun ‘eu am plecat, la revedere’, chiar dacă au fost pregătiţi şi alţii. Am început un lucru şi trebuie dus până la maturitate.
Orice om, când pleacă, are mai multe motive, nu întotdeauna motivele sunt de ordin financiar, cum încearcă să spună unii. O parte merg să se dezvolte mai bine, din păcate sistemul încă nu este foarte prietenos cu tinerii care vor să se dezvolte şi să facă ceva. Cei mai talentaţi au şanse – unii dintre ei – să se dezvolte în alte părţi. Acest lucru trebuie văzut şi schimbat. Alţii vor să plece pentru că au acces la mai multe informaţii.

AGERPRES: Ce aţi mai avea de făcut?
Dr. Raed Arafat: Multe, sunt foarte multe lucruri de făcut pe toate palierele – pregătire, resurse umane, paramedici, dezvoltarea sistemului de urgenţă. Chiar acum avem un proiect finanţat pe fonduri structurale pentru pregătirea în medicina de dezastre, care include parteneri din Franţa, România, în ideea pregătirii oamenilor să facă faţă accidentelor colective, cum să intervină, cum să coreleze instituţiile. E foarte mult de făcut în domeniu, nu neapărat din punctul de vedere al organizării, cât mai ales în implementarea aspectelor din lege pentru a fi funcţionale. Este încă mult de făcut. Dacă se pun piedici vom lupta mai departe. Piedici au fost şi până acum. De remarcat însă că Ministerul de Interne şi cel al Sănătăţii au lucrat foarte îndeaproape pentru sistemul de urgenţă şi au avut ca interes principal cetăţeanul.
Dacă nu era pus bolnavul la mijloc, ci orgolii personale, nu cred că ajungeam să facem nici pe jumătate din ceea ce s-a făcut în ultimii ani. Contează foarte mult să se înţeleagă, la nivelul instituţiilor de stat, importanţa unor sisteme cum este cel de urgenţă.

AGERPRES: Ce neîmpliniri aveţi?
Dr. Raed Arafat: Pot să spun că multe. Pot să spun că omul care munceşte sacrifică, greşeşte şi este normal. Poate că aş fi vrut să am o viaţă mai echilibrată. Nu e târziu niciodată să ai o familie. Dar, în acelaşi timp, depinde cât de dedicat eşti activităţii tale. Să te gândeşti cât de mult vrei să implici mai multe persoane în nebunia ta. Adică, nişte copii care să nu-şi vadă tatăl decât o dată pe săptămână, sau o familie în care unul e în dreapta, altul în stânga şi nu se văd decât prin corespondenţă. Trebuie să vezi toate aceste aspecte. Dar, niciodată nu este târziu. Lucrurile vin de la sine.


AGERPRES: Când mai aveţi timp să vă vedeţi mama, rudele?
Dr. Raed Arafat: Ultima dată mi-am văzut mama la sfârşitul anului trecut..În ultima perioadă, am văzut-o o dată la doi ani-un an şi jumătate. Pe fratele meu nu l-am văzut de mult şi nici pe sora mea, care este medic în Dubai.