Dreptate și pentru Opoziție, dar și pentru guvernanți

Curtea Constituțională a considerat miercuri existența unui conflict de natură instituțională între Guvern și Parlament, generat de faptul că nu s-a mai dezbătut și votat moțiunea de cenzură după angajarea răspunderii guvernului pe Legea Educației. Dacă dispozitivul CCR (care urmeză să fie publicat în Monitorul Oficial) va preciza și continuarea procedurii angajarea răspunderii guvernului pe tema Legii Educației, în acest caz ne vom afla în fața unei premiere: CCR dă o decizie care contrazice o alta dată doar cu o lună în urmă. Interpretarea deciziei de miercuri este diferită, în funcție de tabăra politică. Decizia finală va aparține Parlamentului !!!

 

După deliberearea de miercuri, serviciul de presă al Curții Constituționale a remis următorul comunicat: “În şedinţa din ziua de 24 noiembrie 2010, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat asupra cererii formulate de Primul-Ministru, privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară.

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică  Parlamentului României şi Guvernului”

 

Două decizii aparent contradictorii

 

La ora actuală, problemele legate de Legea Educației Naționale (reamintim, există o variantă a Executivului, pentru care Cabinetul Boc o vrea adoptată prin angajarea răspunderii și o altă variantă – amendată de Opoziție, cca 20-30 de articole diferă, cu raport adoptat al Comisiei de învățământ de la Senat) sunt grevate de două Decizii successive ale Curții Constituționale.

Prima, dată pe 3 noiembrie a.c. și care prevede:

 

“Cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituţie, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională.

Definitivă şi general obligatorie.”

 

A doua, dată pe 24 noiembrie

 

“Cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Constatată că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită.

Definitivă şi general obligatorie”

 

Din studierea cu atenție a celor două decizii, rezultă, fără echivoc următoarele: angajarea răspunderii guvernului pe Legea Educației este neconstituțională (prima decizie);  procedura de dezbatere și votare a moțiunii de cenzură trebuie să continue (a doua decizie). Până nu vom afla și motivarea celei de a doua Decizii, putem spune că, aparent, cele două decizii sunt contrare. Dacă citim încă cu atenție cea de a doua decizie – prima este clară – se poate spune că este interpretabilă. Există deja opinii (Emil Boc și Marko Bela) care susțin că continuarea procedurii în ceea ce privește moțiunea de cenzură reprezintă automat și continuarea angajării răspunderii; invers, există opinii (Mircea Geoană) care susțin că continuarea angajării răspunderii guvernului este neconstituțională (Geoană face apel la prima decizie) și că decizia de miercuri, nu dă dreptate guvernului.

 

Zegrean aruncă pisica în curtea Parlamentului

 

Poziția lui Mircea Geoană este cea care este cel mai aproape de adevăr. Ea este confirmată și de o declarație dată miercuri seara televiziunilor de știri de către președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrea, care a precizat: „Biroul Permanent reunit al celor două Camere și în final plenul comun vor decide ce se va întâpla cu Legea Educației Naționale”. O declarație ciudată, este adevărat, dar care îl contrazice pe profesorul de drept constituțional, Emil Boc, acesta considerând că are automat undă verde în ceea ce privește continuarea angajării răspunderii guvernului. În Birourile Permanente, majoritatea o dețin reprezentanții Opoziției, dar în plenul comun, raportul de forțe este favorabil Puterii. Se anunță de pe acum un scandal monstru pe această temă. În paralel însă, cu toată opunerea PD-L, UDMR și UNPR, în Senat își continuă procedura legislativă legea educației în varianta amendată de PSD și PNL.