Drone și noua normalitate pe Flancul Estic

Incidentul cu dronă de la Galați a venit la scurt timp după o serie de incidente similare în țările baltice. Pe 7 mai, două drone au lovit un depozit de combustibil din Letonia. Pe 23 mai, o dronă a căzut într-un lac din Letonia. Pe 19 mai, un avion românesc a doborât o dronă în Estonia. Tot în luna mai, liderii guvernului Lituaniei s-au adăpostit într-un buncăr, după identificarea unor drone în spațiul aerian național. Originea dronelor nu a fost stabilită definitiv. În toate cele trei țări se presupune în prezent că este vorba despre drone ucrainene, care ar fi putut fi deviate în mod deliberat de către Rusia spre țările baltice.

Țările baltice – vulnerabilitate în NATO și influență în UE

Incidentul de la Galați este cel mai grav, însă cele trei mici țări baltice, alături de Polonia, au înregistrat mai multe asemenea incidente și au luat măsuri. Sunt state mici, care nu-și pot asigura singure apărarea aeriană. Sunt state izolate în cadrul NATO, comunicând cu Polonia printr-un coridor de 60 de kilometri lățime. Estonia a fost supusă șicanelor ruse începând din 2022, inclusiv prin mutarea balizelor ce indică granița pe râul Narva. Au existat și incursiuni ”accidentale” ale grănicerilor ruși în Letonia. Sunt țări cu o puternică minoritate rusa, care a câștigat alegerile în Letonia de mai multe ori.

Aceste vulnerabilități sunt invers proporționale cu forța reprezentării acestor state la UE. Kaja Kallas, fost premier al Estoniei, este șefa diplomației UE, cea mai puternică voce anti-rusă de la Bruxelles. Nou creatul portofoliu al Apărării în Comisia Europeană este ocupat de Andrius Kubilius, fost premier al Lituaniei. Iar fostul premier leton Valdis Dombrovskis s-a eternizat la Bruxelles în portofolii importante: comisar pentru Comerț, pentru Servicii Financiare și acum comisar pentru Economie.

”Zidul anti-drone” nu va oferi protecție totală

Cum acționează statele baltice în fața incidentelor cu dronă? În primul rând, nu privesc ”Zidul anti-dronă” ca pe o armă minune. Inițiativa UE, care va deveni total operațională peste un an, nu va oferi o protecție completă. Chiar ministrul Apărării demisionar din Letonia a recunoscut acest lucru recent. ”Facem tot ce este posibil atât în ceea ce privește detectarea, cât și contramasurile, dar zidul de drone nu va fi niciodată un zid de piatră sau beton. La fel ca în Israel, «Domul de Fier» nu este nici din fier, nici un dom – este capacitatea de a detecta și de a contracara. Trebuie dezvoltat continuu. Nu va fi niciodată absolut”, a declarat Andris Sprūds. Ministrul a subliniat că forțele armate utilizează deja drone interceptoare fabricate în Letonia și vor achiziționa alte 500 în cursul acestui an.

”Aceasta este noua realitate cu care se confruntă statele baltice. Trebuie să ne adaptăm”, a spus ministrul Apararii din Lituania, Robert Kaunas, potrivit Politico. Modul de adaptare al balticilor ar putea stârni mari controverse în alte state UE. ”Educația Națională de Apărare” este obligatorie pentru elevii de liceu în toate cele trei țări baltice. La liceu, elevii învață să tragă cu arma. În Estonia, cursul are 35 de ore. În Letonia, 112 ore.

Cooperarea pe drone cu Ucraina este regula

Estonia nu a renunțat la serviciul militar obligatoriu, după independență. Sunt încorporați tinerii cu vârste între 18 si 27 de ani. În cazul femeilor, serviciul militar este voluntar. Stagiul militar durează 8 sau 11 luni, însă guvernul are în vedere introducerea serviciului militar universal de 12 luni. În liceele din Estonia, elevii învață să opereze drone. Țara are o forță de voluntari – Liga Apărării  – care s-a specializat în folosirea dronelor, cu ajutorul Ucrainei. În urmă cu un an, în timpul unui exercițiu, voluntarii estonieni au făcut echipa cu câțiva specialiști ucraineni în drone și au reușit să distrugă un întreg grup de luptă bine înarmat al NATO. În Estonia, directorii grădinițelor trebuie să facă pregătire pentru situații de urgență, să aibă provizii, radiouri, kituri de prim ajutor și sobe portabile, scrie The Wall Street Journal.

Armata obligatorie, o altă regulă

În Lituania, serviciul militar obligatoriu a fost eliminat doar șapte ani, între 2008 și 2015. Armata este obligatorie pentru bărbați. Încorporarea se face între 18 și 23 de ani. Durata stagiului militar este de 9 luni. În urmă cu un an, The Guardian scria că guvernul și-a propus să instruiască peste 22.000 de persoane, inclusiv copii de la 8 ani, în construirea și pilotarea dronelor. Programul comun al Ministerelor Apărării și Educației, de 3,3 milioane de euro, vizează 15.500 de adulți și 7.000 de copii până în 2028. Elevii mici vor construi drone simple, cei mari vor proiecta componente și vor pilota drone FPV avansate.

În Letonia armata este obligatorie. Guvernul a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2006, ca și în cazul României. Letonia a revenit la serviciul militar obligatoriu de 11 luni în 2023, pentru bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani.

Aplicații pentru alertă anti-drone

În cele trei state baltice există câte o aplicație pentru telefoanele mobile. Un mare număr de cetățeni folosesc aceste aplicații. ”Fii pregătit!” se numește aplicația din Estonia. În Letonia se numește ”112 Latvia”, iar în Lituania ”LT72”. Sunt informații despre proviziile pe care familiile trebuie să și le facă pentru cazuri de urgență. Sunt informații despre acordarea primului ajutor și despre cel mai apropiat adăpost.

Zeci de milioane de euro pentru adăposturi

În Letonia, datele din urmă cu un an arătau că circa 27% din populație se poate adăposti în locuri special amenajate, în caz de atac aerian. Asta înseamnă puțin peste 500.000 de locuitori. În aprilie 2025, ministrul de Interne leton anunță ca vor fi modernizate 570 de adăposturi antiaeriene din țară. Costul pentru un adăpost era estimat la 40.000 de euro. Banii urmau să vina din fondurile europene de dezvoltare regională.

In Lituania, autoritățile au anunțat modernizarea adăposturilor aflate în clădirile statului. Sunt 6.400 de adăposturi, în care ar putea încăpea 54% din populație. Guvernul a alocat 12 milioane de euro pentru a moderniza adaposturile din 51 de localitati. Estonia are doar 270 de adăposturi, pentru aproximativ 230.000 de persoane, mai puțin de o cincime din totalul populației.

Finlanda investește în adăposturi antiaeriene de peste 80 de ani și se află pe primul loc in Europa la acest capitol. Are o rețea de adăposturi capabilă să găzduiască 4,8 milioane de persoane dintr-o populație de 5,5 milioane, cu surplus de capacitate în Helsinki.

Cooperare cu Ucraina pentru adăposturi anti-drone

Oficiali ucraineni au confirmat, pentru Politico, că autoritățile din țările baltice și companii de acolo au început să contacteze producători ucraineni pentru a cumpăra sau pentru a dezvolta adăposturi antiaeriene. În spațiul aerian al țărilor baltice au intrat mai multe drone – unele dintre ele ucrainene, deviate de la traiectorie prin interferențele ruse. Două asemenea drone au căzut în Letonia, lovind un rezervor de combustibil. La scurt timp după acest incident, urmare a disputelor din coaliție, ministrul Apărării a demisionat și apoi a urmat premierul.

Există și un impact asupra pieței imobiliare. În Vilnius apar tot mai multe anunțuri cu apartamente în blocuri cu subsolul consolidat pentru a servi ca adăpost antiaerian sau cu spații subterane prezentate drept adăposturi. Imediat după invazia rusă în Ucraina, în Vilnius au apărut anunțuri pentru spații de la subsolul blocurilor. Se ajungea la circa 700 de euro pe metru pătrat.

Bani mulți, eficiență încă redusă

Cu toate aceste pregătiri, există o problema, scrie Suddeutsche Zeitung. După incidentele care au dus la căderea guvernului din Letonia și la doborârea unei drone in Estonia de către un avion al armatei României, în Lituania se discută tot mai mult despre posibilitatea ca adăposturile identificate pe aplicația amintită fie să nu existe în realitate, fie să fie pline ochi cu vechituri.

Incidentele cu drone din mai 2026 din statele baltice au scos în evidență și puncte slabe. În Lituania, nu toate subsolurile școlilor fuseseră eliberate pentru ca elevii și profesorii să aibă loc. La aeroportul din Vilnius nu există adăposturi, iar nu toți străinii au primit avertizarea în limba engleză.

Situația a fost similară în Letonia. Abia după ce au căzut mai multe drone, guvernul a adoptat ghiduri pentru planuri de urgență în instituțiile de stat și municipale. Apoi a căzut si guvernul. Nu există suficiente adăposturi, unele avertizări au venit prea târziu, iar o dronă a fost descoperită doar pentru că locuitorii au văzut-o căzând într-un lac.

Instabilitate guvernamentală

O altă vulnerabilitate sunt guvernele instabile. În urma criticilor privind modul în care a gestionat incidentele cu drone, ministrul apărării din Letonia, Andris Sprūds, a demisionat. La scurt timp după aceea, coaliția guvernamentală liberal-conservatoare a premierului Evika Siliņa, deja divizată, s-a prăbușit. Acum o guvernează coaliție de dreapta conservatoare, până la alegerile din toamnă. Partidele extremiste ar putea beneficia și ele de pe urma haosului guvernamental.

În Lituania, premierul Inga Ruginienė își menține cu mare dificultate coaliția. Partidul său social-democrat va decide, în iunie, dacă rămâne la guvernare alături de partidele conservatoare și populiste de dreapta. Partidele de guvernământ din Estonia – ambele liberale – au cote de popularitate atât de scăzute încât cu greu se poate vorbi de o încredere populară largă.

Minoritatea rusă și problemele economice alimentează disputele

În cele trei state baltice există minorități ruse și belaruse numeroase, iar asta duce la conflicte politice interne. În Letonia, alegerile din 2014 și 2018 au fost câștigate de Partidul Social Democrat Armonia, al minorității ruse. În 2010, acest partid s-a clasat pe locul al doilea la ageri. De fiecare data, a fost eliminat din orice formulă de coaliție. În 2022, după invazia rusă în Ucraina, partidul nu a reușit să treacă de pragul electoral. Țările baltice sunt afectate de inflație, iar asta alimentează disputele privind investițiile în apărare. Turismul este afectat de incidentele cu drone. ”Este aproape ca în timpul pandemiei”, spune un fondatorul unui institut cultural din Letonia, citat de Suddeutsche Zeitung.