La summitul G7 din iunie, președintele SUA ar fi fost ”foarte impresionat și entuziasmat” de campania de lovituri cu rază lungă executate de Ucraina asupra Rusiei, spun surse ucrainene. După întâlnirea pe care a avut-o atunci cu președintele SUA, omologul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că administrația Trump a ”răspuns pozitiv în privința licențelor” pentru fabricarea de interceptoare Patriot în Ucraina.
Licențele americane pentru arme, între declaratiile Kievului și tăcerea SUA
Declarația finală a summitului G7 confirmă că președintele Trump și-a schimbat atitudinea față de Rusia și este dispus să contribuie la o campanie de lovituri cu rază lungă a Ucrainei. Declarația spune: ”Pentru a susține și accelera această nouă dinamică, am convenit să intensificăm livrările de sisteme de apărare antiaeriană, de sisteme și interceptori suplimentari, precum și de mijloace de lovire cu rază lungă de acțiune. De asemenea, suntem pregătiți să acordăm Ucrainei licențe care să îi permită extinderea producției proprii de armament”.
Tomahawk, linia roșie pe care SUA încă refuză să o treacă
În zilele care au urmat summitului G7, pe fondul dansului diplomatic al Germaniei, Marii Britanii, Franței și al secretarului general NATO în vederea pregătirii declarației Summitului NATO ce urmează să aibă loc în Turcia (7-8 iulie), posibilitatea acordării de licențe pentru fabricarea de arme americane în Europa și Ucraina a fost dezbătută pe larg. Însă totul a plecat de la informația oferită de surse ucrainene și de la o declarație a președintelui Zelenski. Departamentul de Stat al SUA a refuzat să comenteze, scrie Politico. Ambasada Ucrainei în SUA, dar și RTX și Lockheed Martin (companiile ce dețin licențele potențial vizate) au refuzat să comenteze.
Acțiunile concrete ale Statelor Unite par să indice mai degrabă contrariul – administrația Trump refuză să mai livreze rachete de croaziera Tomahawk Germaniei, de teama unei riposte a Rusiei. În luna mai, SUA au anulat și desfășurarea unui batalion american cu rachete Tomahawk în Germania. ”Oficiali ai SUA se tem că Moscova va riposta dacă administrația Trump ca livra rachete de precizie în inima Europei. Însă orice decizie de a nu le livra ar anula acordul încheiat în timpul administrației Biden și ar lăsa Berlinul fără capacitățile de apărare despre care liderii germani spun că au nevoie disperată”, scrie Politico. Această evoluție ar fi în linie cu retragerile de trupe americane din Europa, inclusiv cu reducerea tehnicii militare americane desfășurată în Europa (drone, avioane F-16 si F-35, un portavion, submarine).
Problema nu este doar voința politică, ci și capacitatea industrială
Acum, înaintea summitului NATO de la Ankara, Financial Times informează că discuțiile dintre Germania și SUA vizează fabricarea în comun a rachetelor de croazieră Tomahawk și a interceptorilor PAC-3, folosiți de sistemele Patriot. Ministerul german al Apărării spune că parteneriatul industrial este deja bine consolidat, invocând producția de componente pentru avioanele F-35 și colaborarea MBDA-Raytheon pentru rachetele Patriot. Potrivit unor surse, guvernul german discută și despre realizarea unei versiuni terestre a Tomahawk în parteneriat între filiala germană a MBDA și compania americană Raytheon. Racheta are o rază de acțiune de peste 2.000 km.
Susținătorii mai radicali ai Ucrainei arată că nu este vorba despre lipsă de voință politică la Washington pentru exportul de rachete Tomahawk în Germania. Motivul este că SUA și-au redus drastic stocul de arme de precizie în timpul războiului împotriva Iranului. Chiar secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat că vor trece luni, poate chiar ani, până la refacerea acestor stocuri. Pe de altă parte, transferul producției de rachete Tomahawk în Ucraina sau Europa nu ar duce la creșterea globală a producției acestei arme. Asta pentru că sunt necesare minerale rare, tehnologie complexă. Ceea ce ar câștiga Europa în termeni de producție ar fi pierdut în SUA și viceversa.
SUA acceptă războiul de uzură, dar nu și escaladarea
De unde aceste ezitări ale unei administrații Trump care pare să fie totuși de acord cu ”accelerarea” loviturilor la distanta mare ale Ucrainei, așa cum arată declarația G7? Dronele ucrainene cu rază lungă pot lovi la fel de departe ca și rachetele de croazieră Tomahawk, la peste 1.300 de km. Însă forța de distrugere a dronelor este net inferioară. Administrația Trump este de acord cu actualul stadiu al războiului de uzură dintre Rusia și Ucraina, semnalând că nu dorește o escaladare, în special una cu ajutorul armelor americane.
Alternativa ucraineană la Tomahawk
Ucraina și aliații au o pârghie de presiune – noua rachetă de croaziera ucraineană Flamingo, cu o rază ce poate ajunge la 3000 de km, mai mult decât racheta americană. ”Da, Tomahawk este mai precis decât FP-5. Dar asta s-ar putea schimba, pe măsură ce războiul îi forțează pe dezvoltatorii ucraineni să inoveze rapid sau să dispară. Imaginați-vă cât de mult mai rapid ar putea inova dacă ar avea bani europeni și sprijinul ingineriei germane. Imaginați-vă Europa reînarmându-se cu rachete de lovitură în adâncime, nu peste ani, ci chiar de mâine”, arată un articol publicat de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, un think tank cu sediul al Washington.
Mesaje contradictorii din SUA
În SUA, aceeași administrație aprobă, într-un document G7, extinderea capabilităților de lovire la distanță pentru Ucraina, dar refuză amplasarea sau vânzarea celui mai cunoscut sistem american de lovire la mare distanță în Germania, invocând riscul escaladării. Și refuză să confirme declarațiile lui Volodimir Zelenski cum că SUA vor da licență pentru producerea de interceptori Patriot în Ucraina. Motivul invocat la nivel neoficial este teama escaladării războiului cu Rusia.
Rusia acuză presa vestică de ”omisiuni deliberate”
În Rusia, pe 30 iunie, Izvestia critică presa occidentală, pe care o acuză de „isterie” în relatarea declarațiilor lui Vladimir Putin privind problemele cauzate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Titlurile occidentale ”ignoră deliberat” esențialul, scrie Izvestia. Esențialul ar fi că pagubele sunt reparate rapid. Și esențial, mai scrie Izvestia, este că Rusia respinge încetarea focului în condițiile Ucrainei, dar arată că există posibilitatea reluării negocierilor cu implicarea unor emisari americani.
Europa acceptă riscul pe care SUA încearcă să îl evite
În Europa, aflata inclusiv în bătaia rachetelor cu rază scurtă a Rusiei, teama americană pare să nu existe. Vorbind pentru Financial Times, ministrul de Externe estonian spune că țara sa nu este mulțumită de dronele ucrainene care uneori se prăbușesc pe teritoriul său. Dar recunoaște că Forțele Armate ale Ucrainei lovesc linia vitală a lui Putin. ”Noi nu le spunem Ucrainei să se oprească”, subliniază Margus Tsahkna. Prăbușirea pe teritoriul NATO a dronelor rătăcite este un preț acceptabil pe care aliații Kievului trebuie să-l plătească pentru înfrângerea lui Vladimir Putin, a spus el, potrivit FT. Ce se va întâmpla însă când nu va mai fi vorba despre ”drone rătăcite”?