Dronele și Flancul Estic: panică, propagandă și politică

Escaladează criza provocată de incursiunile dronelor ucrainene în țările baltice, suspectată fiind interferența sistemelor de bruiaj ale Rusiei. După căderea guvernului Letoniei pe 14 mai, a venit un comunicat oficial publicat de serviciul de informații rus SVR, pe 19 mai. Acesta afirmă că Ucraina ”plănuiește să folosească Letonia” ca punct de lansare pentru atacurile cu drone asupra Rusiei.

Acuzații directe și retorică de război informațional

”Potrivit datelor obținute, Kievul nu intenționează să se limiteze la utilizarea coridoarelor aeriene oferite de statele baltice forțelor armate ale Ucrainei. Este, de asemenea, planificată lansarea de drone de pe teritoriul acestor țări. Această tactică are scopul de a reduce semnificativ timpul necesar pentru atingerea țintelor și de a crește eficiența atacurilor teroriste”, afirmă biroul de presă al spionajul rus, transformat în ultimii ani într-o agenție de știri, parte a războiului informațional rus.

Guvernele statelor baltice au afirmat, în luna aprilie, că nu au permis niciodată folosirea teritoriului și spațiului lor aerian pentru atacuri cu drone împotriva Rusiei.

”Apratenența la NATO nu vă va proteja”

SVR continuă: ”Forțele de Sisteme fără Pilot ale Forțelor Armate Ucrainene au desfășurat deja trupe în Letonia. Acestea sunt staționate în bazele militare letone de la Adazi, Cesis, Lielvarde, Daugavpils și Jekabpils”.

Si amenință: ”Nu putem decât compătimi naivitatea liderilor letoni. Instrumentele moderne de informații permit determinarea fiabilă a coordonatelor punctului de lansare al UAV-ului. Date sigure pot fi obținute și prin examinarea epavei dronelor, așa cum a fost cazul tentativei Ucrainei de a ataca reședința președintelui rus cu drone, în decembrie anul trecut. Este de remarcat faptul că coordonatele centrelor de luare a deciziilor de pe teritoriul Letoniei sunt bine cunoscute, iar apartenența țării la NATO nu îi va proteja pe complicii teroriștilor de o răsplată pe măsură”.

Reacții în Flancul Estic – ”ficțiuni” rusești și ”povesti de adormit copiii”

Ambasadorul rus Vasili Nebenzya a confirmat ulterior acest lucru în fața Consiliului de Securitate al ONU. ”Serviciul de informații externe al Rusiei a spus într-adevăr că coordonatele centrelor de luare a deciziilor din Letonia sunt bine cunoscute, iar apartenența la NATO nu vă va proteja de represalii, chiar dacă sunteți membru NATO”, a declarat Nebenzya.

Reprezentanta Letoniei la Consiliul de Securitate, Sanita Pavluta-Deslandes, a respins imediat declarațiile, calificându-le drept ”pură ficțiune”. Tot pe 19 mai, Ministerul de Externe al Letoniei l-a convocat pe șeful interimar al misiunii ruse și a înaintat ”un protest categoric” în legătură cu declarațiile făcute de partea rusă. Reprezentantul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a respins de asemenea afirmațiile Rusiei, numindu-le ”povești de adormit copiii”.

Kievul dă vina pe războiul electronic rus, care ar provoca incidentele din țările baltice. ”Rusia continuă să redirecționeze dronele ucrainene către statele baltice prin utilizarea războiului său electronic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tîhîi, pe X. „Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate.”

Mesajul Lituaniei: Pregătiți-vă de război

În același context, ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys a sugerat, într-un interviu pentru Neue Zurcher Zeitung, că țările baltice pot fi atacate în curând de Rusia. Este si motivul pentru care în țară au fost construite adăposturi antiaeriene și elevii învață la școală să dirijeze drone. Ministrul lituanian are un sfat pentru Europa: să se înarmeze cât mai repede și să fie pregătită pentru o confruntare cu Rusia. O idee similară se desprinde dintr-un articol publicat în Die Zeit de către un membru al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

Devine tot mai probabil un atac al Rusiei asupra Europei – nu pentru că Vladimir Putin se simte mai puternic, ci pentru că nu mai are alte opțiuni, arată articolul. Ucraina s-a dovedit o nucă prea tare pentru Rusia, fără o spargere a frontului Moscova nu poate spera la un acord de pace favorabil nici cu Donald Trump la Casa Albă. Atacarea altei țări din Europa, membră NATO, poate duce la spargerea unității în UE și NATO și la reducerea susținerii pentru Ucraina, arată articolul din Die Zeit.

Mesaj NATO pentru calmarea Rusieiâ

Pot fi supoziții menite să alimenteze bugetele apărării și industria militară peste tot în Europa. Pe de altă parte, planează dubii în privința activării clauzei din Articolul 5 al Tratatului NATO, în special în situații confuze, precum cele create în țările baltice. Clauza apărării colective poate fi relativizată. Thomas Massie, un congresmen conservator și cu înclinații libertariene deschise, a introdus în Camera Reprezentanților un proiect de lege pentru retragerea oficială a Statelor Unite din NATO. Massie a pierdut alegerile primare republicane. Nu va mai fi congresmen. Legea sa nu va trece. Nu a trecut nici rezoluția libertarianului Rand Paul din 2023, care dorea să redea Congresului autoritatea de a declara război, după dezbateri prelungite.

Însă varianta intrării NATO, a SUA, într-un război pentru un stat de la marginea Europei, într-un context confuz creat de declarații și acțiuni provocatoare, de o acțiune sub drapel fals ar putea duce la dezbateri în Congresul SUA. De aceea, Articolul 5 și NATO depind de alegerile din America. De cine sunt senatorii și reprezentanții americani, de câți est-europeni sunt în circumscripțiile lor, de ce interese economice au donatorii lor.

Este relevant că, pe 19 mai, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate ale NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, a încercat să reducă îngrijorările Rusiei. A susținut că NATO este doar o ”alianță defensivă” și că, dacă Rusia ar fi considerat cu adevărat NATO o amenințare, nu și-ar fi retras forțele din Districtul Militar Leningrad pentru a le trimite în Ucraina pentru război.

Nu sunt motive de sărbătorit doborârea unei drone de un F-16 al României

Revenind la ”criza dronelor”, a apărut un val informațional legat de dronele din regiunea baltică. Pe 19 mai, au avut loc noi incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al Estoniei. În Estonia, forțele NATO au reușit pentru prima dată să doboare o asemenea dronă. A fost o misiune executata de un avion F-16 românesc din forța NATO de poliție aeriana pentru țările baltice. Ministerul Apărării din Estonia a mulțumit aliaților români și celor din Letonia pentru doborârea dronei rătăcite – aparent ucraineană. Premierul Estoniei, Kristem Michal, a transmis ”sincere mulțumiri aliaților noștri din NATO, Forțelor Aeriene Române și piloților care au îndeplinit această misiune cu profesionalism și precizie”.

Aceste știri despre misiunea României în țările baltice trebuie pusă în legătură cu un alt articol, publicat de Defense One. ”Avioanele de vânătoare doboară drone iraniene – o misiune periculoasă și costisitoare”. Piloți și foști militari afirmă că este ”ca și cum ai folosi un baros pentru a sparge o nucă”. Rachetele lansate de avioane pot costa de zeci de ori mai mult decât dronele doborâte, iar operarea avioanelor implică costuri ridicate și dificultăți în spații aeriene aglomerate. Articolul evidențiază și riscuri operaționale, inclusiv prin tragere asupra forțelor proprii și pierderi provocate de drone care au trecut de apărare.

Viitorul apărării anti-dronă depinde de soluții mai ieftine, mai flexibile. Una dintre ele este ”zidul anti-dronă” anunțat de comisarul UE pentru Apărare – tot din țările baltice, lituanianul Andrius Kubilius –  în toamna anului trecut. Nu va fi implementat complet decât în 2027. Iar Atlantic Council arăta că este un proiect cu deficiențe și fragmentat, fără coordonare centrală, încă din faza de concept. Este un context care nu ar trebui nicidecum să invite la sărbătorirea spargerii unei ”nuci” ucrainene rătăcite în războiul electronic de către un ”baros” românesc.

Atenție, cad drone și guverne

Cu o zi înainte de acest incident, a fost găsit explozibil în Lituania, în locul în care s-a prăbușit o dronă, probabil una militar ucraineană, transmite Reuters. Drona nu a fost detectată când a intrat în Lituania, a declarat șeful Centrului Național de Management de Criză, citat de Reuters. Drona s-a prăbușit la 40 de kilometri de frontiera Lituaniei cu Belarus.

Aceste incidente au loc după ce doua drone suspectate ca ar fi tot ucrainene au lovit un depozit de petrol din Letonia. Cel mai grav este că din cauza căderii dronelor a căzut și guvernul, pe 14 mai, o săptămână mai târziu. Este opusul ”rezilienței” despre care se vorbește de ani de zile în UE. Inițial, premierul leton Evika Silina a cerut demisia ministrului Apărării, Andris Spruds. L-a acuzat că nu a protejat asa cum trebuie spațiul aerian. ”Incidentul cu drone este ultima lovitură și ea a distrus încrederea în ministrul Apărării”, a spus premierul Silina. Silina este lidera alianței ”Noua Unitate”, de orientare liberală. Spuds face parte din Partidul Progresist, social-democrat, partener de coaliție. Forțarea demisiei ministrului Apărării a dus la retragerea sprijinului progresiștilor și la căderea guvernului Silina.

În același timp Siliņa l-a demis pe ministrul Agriculturii Armands Krauze din partea unui alt partid din coaliție – Uniunea Verzilor și Fermierilor. Krauze și șeful Cancelariei de Stat, Raivis Kronbergs, au fost arestați pe 14 mai de Biroul pentru Prevenirea și Combaterea Corupției (KNAB), în legătură cu investigații privind industria lemnului. Terminalul petrolier leton care a fost lovit de dronele ucrainene este în curs de închidere. Asta înseamnă că nu doar guvern leton s-a prăbușit din cauza acestui incident, ci și o parte din infrastructura energetică.