Elita teatrului românesc, la Gala UNITER

Gala Premiilor UNITER, ajunsă la cea de-a XXIV-a ediţie, s-a desfăşurat luni, 9 mai, la Sala Mare a Teatrului Regina Maria din Oradea. Povestea teatrului Regina Maria începe cu anul 1899, când celebrul arhitect Rimanoczy Kalman junior dădea startul lucrărilor care aveau să se termine după un an, în luna octombrie a lui 1900. Primul […]

Elita teatrului românesc, la Gala UNITER

Gala Premiilor UNITER, ajunsă la cea de-a XXIV-a ediţie, s-a desfăşurat luni, 9 mai, la Sala Mare a Teatrului Regina Maria din Oradea. Povestea teatrului Regina Maria începe cu anul 1899, când celebrul arhitect Rimanoczy Kalman junior dădea startul lucrărilor care aveau să se termine după un an, în luna octombrie a lui 1900. Primul […]

Gala Premiilor UNITER, ajunsă la cea de-a XXIV-a ediţie, s-a desfăşurat luni, 9 mai, la Sala Mare a Teatrului Regina Maria din Oradea.

Povestea teatrului Regina Maria începe cu anul 1899, când celebrul arhitect Rimanoczy Kalman junior dădea startul lucrărilor care aveau să se termine după un an, în luna octombrie a lui 1900. Primul spectacol a fost în limba maghiară. Restaurarea sa recentă a durat trei ani, fiind acum o adevărată bijuterie.

Planurile superbei clădiri fuseseră realizate de cei mai în vogă arhitecţi ai acelor vremuri, celebrul cuplu Fellner şi Helmer din Viena.

Luminiţa Gheorghiu, o viaţă închinată filmului şi teatrului

Construcţia a fost dotată respectând luxul acelor vremuri şi avea atunci o capacitate de 1000 de locuri. În 1923, Teatrul Regina Maria l-a avut pe scenă pe marele compozitor George Enescu. În octombrie 1927 s-a inaugurat prima stagiune românească.

Trofeul Galei, reprezentând o carte salvată dintr-un incendiu, a fost conceput de artistul Ion Bitzan.

Pentru a XXIV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Claudiu Groza, Doina Papp, Cristina Rusiecki.

Juriul final, care a desemnat câştigătorii, a fost format din Alice Georgescu – critic de teatru, Mircea Morariu – critic de teatru, Ozana Oancea – actriţă, Viorica Petrovici – scenografă, Alexa Visarion – regizor.

Amfitrionul evenimentului a fost, ca în fiecare an, Ion Caramitru, preşedintele UNITER. Printre personalităţile care au înmânat premii la gală s-au numărat Alteţa Sa Principesa Maria, actorii Marius Manole, Dorina Chiriac, Florin Piersic jr., Richard Balint, Marian Râlea, Ion Vartic, George Mihăiţă, Sorin Leoveanu şi regizorul Laurenţiu Damian. În sală telespectatorii au putut vedea şi alte celebrităţi din lumea teatrului: actriţele Maia Morgenstern, Erzsébet B. Fülöp, Emilia Dobrin, actorii George Mihăiţă, Istvan Teglas, Lari Giorgescu, regizorii Alexa Visarion, Mihai Mănuţiu şi Radu Afrim, care a venit însoţit de mama sa. Să nu-i uităm nici pe membrii staff-ului UNITER, cei care au muncit zi şi noapte pentru a oferi strălucire acestei gale.

Maia Morgenstern şi Mihai Măniuţiu, două personalităţi marcante ale teatrului românesc

Ediţia de luni seară a Galei Premiilor UNITER de la Oradea a debutat pe acordurile tangoului lui Astor Piazzolla, cu actori tineri costumaţi în personaje de commedia dell’arte, invitând publicul în eleganta sală a Teatrului din Oradea.

„Bine aţi venit la Gala Premiilor Uniter, a 24-a ediţie, aici la Oradea. Mulţumim destinului şi istoriei că avem acest oraş minunat şi această regiune extrem de expresivă din punctul de vedere al identităţii ţării noastre, cu o cultură remarcabilă şi plină de inedit, cu un amestec de stiluri şi cu o populaţie mixtă, care caută să se exprime cât mai bine şi cât mai profund”, a salutat actorul Ion Caramitru participanţii la Gala teatrului românesc, salutând-o, totodată, pe Principesa Maria, ce avea loc păstrat în aceeaşi lojă cu actorul Mihai Mălaimare.

Jacqueline Bisset

Premiul pentru cel mai bun spectacol a fost înmânat de actriţa franceză Jacqueline Bisset: „Ce seară magnifică. Felicitări tutror. Atât de călduroasă, de cultivată. Am venit în urmă cu 4 ani la gală, dar de atunci am început să simt teatrul românesc”, a spus cu entuziasm faimoasa actriţă, care a urmărit gala dintr-un balcon din Sala Mare a grandiosului Teatru „Regina Maria” din Oradea. Cel mai bun spectacol al anului este Clasa noastră, de Tadeusz Słobodzianek, regia László Bocsárdi (Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca). Directorul Teatrului, Mihai Măniuţiu, care a primit premiul, mărturisea: ”Este o confirmare care se datorează muncii a foarte mulţi oameni. Au fost cel puţin 30 de regizori de toate vârstele care au lucrat cu actorii, actorii au depus un efort imens în ultimii cinci ani. S-a lucrat la foc continuu şi, iată, eu zic că asta este o reuşită importantă pentru Teatrul Naţional din Cluj şi confirmă de asemenea, din punctul meu de vedere, valoarea galelor UNITER. Ele sunt importante pentru comunitatea teatrală din România”.

Marian Râlea, distins cu Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal

Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal i-a fost acordat lui Marian Râlea, pentru rolul Tullius din spectacolul „Marmură” (Teatrul Bulandra, Bucureşti), regia Yuri Kordonsky, decor şi costume Nina Brumuşilă.

”Întreg personalul scenic al Teatrului Bulandra, ce vibrează odată cu începerea spectacolului, dar mai ales marea întâlnire cu unul dintre cei mai mari actori ai scenei mondiale, domnul Victor Rebengiuc, m-au ajutat să fiu în ochii juriului de selecţie cel mai. Consider că această nominalizare este o recunoaştere a întregii echipe de creatori. Întâlnirile cu mari regizori (Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete, Dragoş Galgoţiu, Tompa Gabor, Mihai Măniuţiu şi alţii), cât şi dramaturgia mare a teatrului universal (Shakespeare, Moliere, Cehov, Corneille, Caragiale, Mazilu, Goldoni), dar şi rolurile din filme, m-au îndreptăţit să cred că meseria de actor este o meserie Magică, iar eu am şansa să exist în ea pentru că Eu pot! Eu sunt Magician. Mulţumesc echipei teatrului Bulandra, marelui actor Victor Rebengiuc, regizorului Kordonsky, juriului de nominalizare şi celui de al doilea juriu şi mamei pentru că m-a lăsat să mă joc de-a teatrul. O să-i invit pe prietenii mei nominalizaţi să facem o poză, la fel ca Cei trei muşchetari”.

Alături de el, pe scenă au urcat ceilalţi doi nominalizaţi, Florin Piersic Jr. şi Richard Balint.

Premiul pentru întreaga activitate le-a revenit anul acesta actriţei Luminiţa Gheorghiu, actorului Vladimir Găitan, regizorului Victor Ioan Frunză, scenografei Maria Miu şi criticului şi istoricului de teatru Anca Mănuţiu, în timp ce premii speciale au fost acordate compozitorului Adrian Enescu, pentru muzică de teatru, actorului Miklós Bács, „un mentor al tinerelor generaţii de actori”, după cum spun membri din Senatul UNITER, dramaturgului Matei Vişniec, pentru „cel mai jucat dramaturg român contemporan”, şi actorului Eugen Ţugulea, pentru „o viaţă dedicată teatrului şi poeziei”.

Alexandra Rădescu şi Dorin Eugen Ionescu, premiaţi de British Council

Premiul Consiliului Britanic a fost acordat unor actori tineri care recită Shakespeare. Nigel Townsend, directorul British Council Romania, a înmânat acest trofeu, afirmând: „2016 este Anul Shakespeare. Se împlinesc 400 de ani de la dispariţia simbolului culturii britanice şi teatrului universal. Shakespeare a rămas iubit şi explorat timp de 400 de ani. Premiul Consiliului Britanic 2016 este oferit pentru interpretarea originală a creaţiei shakespeariene unor tineri actori. Cei doi câştigători sunt: Alexandra Rădescu şi Dorin Eugen Ionescu„, a spus Nigel Townsend pe scenă, într-o perfectă limbă română.

Radu Afrim, cel mai bun regizor, cu Dorina Chiriac

Premiul pentru cel mai bun regizora mers anul acesta către Radu Afrim pentru regia spectacolului „Tihna” (Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Tompa Miklós”).

„Nu am nostalgia anilor de început. Cu Tihna simţeam organic cum lucrurile palpită, simţeam spectacolul care avea să se nască peste vreo opt ani. Și bine am făcut că am aşteptat. Între timp, cunoscusem trupa asta fabuloasă, ungurii de la Mureş, deci aveam o distribuţie perfectă. În Bucureşti, ar fi trebuit să adun oameni din vreo cinci teatre, plus freelancerii. Și el ar fi arătat, desigur, cu totul altfel.”

Adrian Damian

Premiul pentru cel mai bun scenograf: Adrian Damian, pentru scenografia spectacolului „Cântăreaţa cheală” (Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi).

Emilia Dobrin, cea mai bună actriţă în rol principal

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal: Emilia Dobrin pentru rolul Elena din spectacolul „Casa cu pisici” (Teatrul Mic, Bucureşti). Premiul a fost înmânat de actorul şi regizorul Florin Piersic Jr.

”Nu m-am gândit că voi lua acest premiu. Sunt la a treia nominalizare şi am fost bucuroasă pentru asta, pentru că exist. Acest premiu înseamnă foarte mult”, a spus actriţa pe scena galei.

Marius Manole, cel mai bun actor în rol secundar

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar a revenit lui Marius Manole pentru rolurile Bătrânica apatică, Actorul din spectacolul „Între noi e totul bine” (Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti). Acesta a fost ovaţionat şi aplaudat la scenă deschisă.

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar: Ilinca Manolache pentru rolurile din spectacolul „Anul dispărut. 1989” de Peca Ștefan, regia Ana Mărgineanu, scenografia Anda Pop, la Teatrul Mic, Bucureşti. Deşi nu a fost prezentă, într-un interviu, mărturisea: ”În spectacolul Anul Dispărut. 1989 nu cred că există roluri secundare”.

Maria Zărnescu

Premiul pentru critică teatrală: Maria Zărnescu.

”Mi-aş dori ca teatrul să găsească puterea de a supravieţui şarjei de atacuri ale inculturii, lipsei de educaţie, superficialităţii, comodităţii şi iluziei create de himera „comunicării” cu orice preţ. Sper ca modul în care (re)povestim noi teatrul pentru ceilalţi să îi menţină forţa („magică” sau nu) asupra celor dispuşi a-l înţelege. Teatrul îmi oferă tot timpul bucurii. Şi încă reuşeşte a mă „curăţa” în momente de restrişte personală. De multe ori, de-a lungul anilor, am aplicat terapia prin teatru. Şi a funcţionat. Încă funcţionează. În plus, topurile, indiferent de domeniu, sunt ceva vremelnic. Totuşi, poate cea mai mare bucurie este faptul că din dragostea pentru teatru mi-am făcut, în timp, o meserie. Care mă face fericită”.

Cezarina Udrescu a fost premiată pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

Premiul pentru teatru radiofonic: „Jucătorul de table” de George Arion, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Cezarina Udrescu, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune. În distribuţie: Alexandru Repan, Rudy Rosenfeld, Florin Zamfirescu, Mircea Rusu, Gelu Niţu, Constantin Dinulescu, Mircea Constantinescu, Gheorghe Ifrim, Mihai Niculescu, Annemary Ziegler, Crina Semciuc, Nicolae Călugăriţa.

Sorin Leoveanu

Premiul pentru teatru TV: „Buzunarul cu pâine” de Matei Vişniec, regia Tudor Chirilă, producţie a Societăţii Române de Televiziune. Laudatio a fost realizat de talentatul actor Sorin Leoveanu.

Ada Galeş

Premiul pentru cel mai bun debut: Ada Galeş pentru rolul Denise din spectacolul „Copilul problemă” (Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov). „Eu am nevoie de revoltă. Premiul mă bucură şi mă onorează, cu toţii avem nevoie de recunoaştere, orice meserie am avea, şi este importat să o primim. Eu împart nominalizarea cu toată echipa artistică şi tehnică a spectacolului. Nu avem cum să reuşim unii fără alţii, şi ei mă fac să fiu din ce în ce mai bună în fiecare seară”.

Luminile s-au stins, o linişte apăsătoare şi pe un ecran imens aflat pe scenă au început să curgă numele marilor actori dispăruţi în 2015: Paula Sorescu Lucian, Melania Ursu, Cornel Patrichi, Sergiu Savin, Aurel Storin, George Alexandru, Sorin Medeleni, Oana Ioachim, Mircea Anca, George Motoi, Eusebiu Ștefănescu, Mircea Albulescu

Au fost acordate şi Premiile Senatului UNITER

Gigi Căciuleanu a primit în paşi de dans Premiul de Excelenţă

Premiul de excelenţă: Gigi Căciuleanu

Acesta s-a destăinuit: ”Cu adevărat, dansul cu «D» majusculă a venit spre inima, sufletul şi mintea mea în persoana lui Miriam Răducanu, marea Doamnă a dansului. Atunci am înţeles că «asta» îmi doresc. «Asta» şi «astfel»! Ce mesaj transmite cel mai recent spectacol «L’Om Dada»?

Ce mesaj? Poate cel mai simplu, pentru că: Nimic nu-i mai exact decât aproximativul om «introspectat» în mod genial de Tristan Tzara. Şi nimic mai complex! «L’Om Dada», «c’est moi!», «C’est Lari!», «C’est vous!», «C’est nous»”.

Premiul pentru întreaga activitate: Luminiţa Gheorghiu.

Laudatio a fost făcut de scenaristul şi regizorul, profesorul universitar Laurenţiu Damian. ”A fost pe rând Sonia sau Olga în Cehov, Doamna Gerda în Strindberg… E greu de amintit toate rolurile remarcabile în care a strălucit. A jucat sub bagheta unor mari regizori de teatru, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Alexa Visarion, Alexandru Tocilescu, Silviu Purcărete, Alexandru Darie… A fost primită pe covorul roşu la Los Angeles şi 150 de critici de film i-au acordat în 2005 Premiul pentru cea mai bună actriţă. A fost primită ca o mare vedetă la Berlin pentru Poziţia copilului. Să vă povestesc cum mergea ea pe post de demnă servitoare în filmul lui Heineke, Code inconu, alături de Juliette Binoche. Și după aceea a venit acasă şi a început să-şi construiască cu propriile mâini o casă mare… Ca o revanşă!”

O sală întreagă s-a ridicat în picioare şi a ovaţionat-o la nesfârşit pe marea doamnă a scenei şi a ecranului… Ce poate fi mai mult pentru un actor?

Cu lacrimi în ochi aceasta a spus: ”E o mare onoare pentru mine”.

George Mihăiţă şi Vladimir Găitan

Premiul pentru întreaga activitate: Vladimir Găitan.

Laudatio a fost făcut de către George Mihăiţă. ”Acest premiu pe care îl primesc acum, în anticamera celor 70 de ani, îl împart cu marii regizori cărora le datorez totul: Lucian Pintilie, Sergiu Nicolaescu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tatos, Sandu Dabija, Alexa Visarion… cu care am început acest drum îngrozitor de lung. Multumesc soţiei mele dragi, pe care o iubesc nespus de 45 de ani, cea mai frumoasă unguroaică din Transilvania. Și în primul rând mulţumesc spectatorilor pentru dragostea cu care m-au îmbrăţişat întotdeauna”.

Premiul pentru întreaga activitate a revenit regizorului Victor Ioan Frunză.

Scenografa Maria Miu, distinsă cu Premiul penru întreaga carieră

Premiul pentru întreaga activitate a fost decernat scenografei Maria Miu, care a debutat chiar pe scena Teatrului din Oradea. Tot aici, a semnat scenografia unui spectacol rămas nemuritor, Amadeus, în regia lui Alexandru Darie. A realizat scenografii la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Teatrul Bulandra, la Teatrul Mic, alături de Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele, Alexandru Darie, Ion Cojar. A conceput, la Opera din Belfast, Tragedia lui Carmen şi Oneghin, la Opera din Bucureşti, în regia lui Ion Caramitru. În filme a colaborat cu Mircea Daneliuc, Costa Gavras…

Anca Măniuţiu

Premiul pentru întreaga activitatecriticului şi istoricului de teatru Anca Măniuţiu, fină intelectuală, o personalitate a culturii româneşti.

Laudatio a fost făcut de către eseistul Ion Vartic. ”Rigoarea ei este chirurgicală. Vine dintr-o cultură extraordinară, dialoghează cu marii dramaturgi şi marii scriitori, remarcându-se şi ca o excelentă traducătoare”.

Aceasta mărturisea cu emoţie: ”De ce preţuim teatrul? Teatrul bun, indiferent de amprenta stilistică, ne interesează pentru că, aşa cum spunea Grotowski, este un prilej de a ne depăşi frontierele, de a umple golul din noi… Teatrul este o provocare, o confruntare cu noi înşine… Miracolul scenei este posibil”.

Cei trei muschetari, Richard Balint, Marian Râlea şi Florin Piersic Jr

Premiul special Adrian Enescu, pentru muzică de teatru. Compozitorul nu a fost în sală, dar a trimis un mesaj.

„Muzica are şi formă şi timp. Se descoperă, se decodifică, se deschide ca o floare. Bach files sunt o suprafaţă pe care te deplasezi în orice direcţie, dar te întorci în punctul de unde ai pornit. Punctul de pornire şi Punctul final este întotdeauna BACH. Această deplasare este, în proiectul meu, o metaforă a reaşezării şi întoarcerii la propriile valori, indiferent în ce direcţie aş migra. Fiecare piesă este un univers. Fiecare muzica este o poveste. În Bach files este vorba despre efortul întoarcerii în punctul de pornire, locul care generează alte noi călătorii.

Eu m-am apucat de muzică din nevoia de frumos. Eu m-am apucat de muzică din nevoia unei discipline interioare. Eu m-am apucat de muzică din nevoia de a duce bătălii pe care să le câştig. Ascultând muzică, am cunoscut oameni care au compus de-a lungul timpurilor şi care au simţit şi ei nevoia de frumos. Mulţi mi-au devenit prieteni. Ei, aceşti mânuitori de sunete, mi-au arătat adevăratul înţeles al stării de NEMURITOR şi cam cum trebui să faci să câştigi bătălii. Unele le-am câştigat. Pe altele le-am pierdut”.

Miklós Bács, mentor al tinerelor generaţii

Premiul special a revenit unui mentor al tinerelor generaţii de actori, Miklós Bács. Acesta a vorbit despre viaţă, despre pasiunea cu care îi învaţă pe studenţii săi, afirmând: ”Avem nevoie de mentori, de idealuri. Să zornăim pentru câteva minute acest simbol al tichiei de bufon”.

”Studenţii lui sunt cel mai bine pregătiţi. Îi mulţumim că există. Să încercăm să ne îndreptăm gândurile către acei mentori datorită cărora suntem astăzi aici”, a afirmat Ion Caramitru.

Tinerii studenţi ai profesorului Miklos Bacs

Premiu special a mers către Matei Vişniec, pentru „cel mai jucat dramaturg român contemporan”. Acesta din păcate nu a fost în sală, fiind prezent la un festival de teatru care îi poartă numele, la Suceava. Într-un mesaj filmat, Matei Vişniec a vorbit despre lunga sa călătorie între România şi Franţa şi despre cât de tare este îndrăgostit de teatrul românesc.

Eugen Ţugulea

Un alt Premiu special a mers către actorul Eugen Ţugulea, de la Teatrul din Oradea, pentru „o viaţă dedicată teatrului şi poeziei”.

Emil Boroghină, distins cu Premiul Preşedintelui UNITER

Premiul preşedintelui UNITER a fost conferit lui Emil Boroghină, pentru realizarea a 20 de ediţii de Festival Shakespeare la Craiova, care a pus acest oraş pe harta culturală a lumii. Boroghină a reuşit să amestece spectacole în diferite limbi, din cele patru colţuri ale lumii, să apropie eroii shakespearieni de epoca noastră. A fost un avangardist, un om cu o intuiţie puternică a lucrurilor cu miză. ”Acest premiu este un vis”, mărturisea directorul şi fondatorul acestui festival internaţional.

Alteţa Sa Regală Principesa Maria a României şi Diana Avrămuţ

Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2015: Nadia, de Diana Florina Avrămuţ. Premiul, sub egida casei Regale a României, a fost acordat de Principesa Maria.

Totodată, Oradea a mai fost reprezentantă şi de două actriţe orădence care au oferit premii, precum şi de managerul Daniel Vulcu, care le-a mulţumit tuturor că au venit la Gala UNITER tocmai la Oradea, „atât de departe de Bucureşti, dar aproape de Europa”, după cum a spus actorul obţinând aplauzele publicului.

Alteţa Sa Regală Principesa Maria a României

Din păcate, la această minunată Gală, regretăm că au lipsit câteva spectacole de vârf ale stagiunii 2015, care nu au fost nominalizate, cum ar fi Carusel, în regia lui Andrei Șerban, Cutia Pandorei, spectacolul semnat de Felix Alexa, cu Mariana Mihuţ alături de Șerban Pavlu.

Tinerii balerini din Oradea

Programul galei a oferit publicului şi câteva momente muzicale şi artistice de excepţie, prin tenorul orădean Alexandru Badea, renumit la nivel mondial, muzicianul Dan Andrei Aldea (fostul lider al trupei Sfinx, stabilit la Oradea), Cvartetul Intermezzo şi perechile de dansatori de la Clubul Feeling Dance.

Istvan Teglas şi Emilia Dobrin

Mini-recitalul cântăreţului, poliinstrumentistului şi compozitorului Dan Andrei Aldea a iscat emoţie reală, autentică la gală, printre celebrităţile care-şi ocupaseră locurile în Sală. Reîntors în ţară după mai bine de 40 de ani şi stabilit acum la Oradea, cel care a compus odinioară muzica pentru renumite spectacole de teatru pe scena de la Bulandra se destăinuia: ”Până şi faptul că am respirat acelaşi aer, în aceeaşi cabină a Teatrului, cu Liviu Ciulei, m-a marcat pe viaţă. Și azi, la distanţă de 45 de ani, pot spune: am fost acolo. De aceea voi interpreta pentru dumneavoastră o primă melodie, numită Om bun”.

Dan Andrei Aldea în duet cu Ion Caramitru

Sala a fredonat Cântecul Bufonului, compus de Dan Andrei Aldea după balada cântată de Nebunul din piesa „A Douăsprezecea noapte” de Shakespeare, cântat încă o dată în duet cu Ion Caramitru.

Fotoreporterul Maria Ştefănescu

Versurile baladei sunt înţesate de sens pentru actori şi toţi cei din sală au intonat cu zâmbet: Când eram flăcău la mama, /Hei, ce ploaie şi ce vânt, /Dam şi eu prin fete iama /Fiindcă ploua pe pământ! /Iar când mi-a mijit mustaţa, /Hei, ce ploaie şi ce vânt, /Tot în râs am luat viaţa /Fiindcă ploua pe pământ! /Dar de cand m-a ars năpasta, /Hei, ce ploaie şi ce vânt, /Şi mi-am luat şi eu nevasta /Plouă întruna pe pământ. /Şi de-atunci bătu-o-ar gaia, /Fie ploaie, fie vânt, /Beau şi eu cât toată ploaia, /Care cade pe pământ. /Piesa-i gata, trag oblonul, /Hei, ce ploaie e afară!/ Dacă v-au plăcut bufonii, /Mai poftiţi şi-n altă seară”…

La sfârşitul spectacolului de Gală, sala la un pahar de şampanie

La finalul celor aproape patru ore de spectacol, actorii, regizorii şi ceilalţi artişti au fost invitaţi pe scenă să închine un pahar de şampanie. Ca după o gală reuşită…

Toate fotografiile sunt realizate de Adrian Bulboacă.

Alexa Visarion alături de Ozana Oancea

Aura Corbeanu şi criticul de tearu Mircea Morariu

Pamela Bojog Pricopie şi Simona Stoica, din echipa UNITER

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.