' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Guvernul Elveţiei a optat miercuri pentru abandonarea progresivă a energiei nucleare până în anul 2034, dar va prelungi perioada de funcţionare a centralelor atomice, care vor fi deconectate la împlinirea a 50 de ani de activitate, în contextul în care doreşte să continue să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie a ţării, potrivit EFE şi AFP.
Potrivit Consiliului Federal (puterea executivă), o ‘abandonare progresivă este posibilă din punct de vedere tehnic şi suportabilă din punct de vedere economic’.
Reactorul Beznau I, care funcţionează din 1969, ar urma să fie oprit definitiv în anul 2019, iar Beznau II şi Mühleberg – în funcţiune din 1971 şi 1972 – în 2022. Centrala nucleară Gösgen ar urma să fie închisă în 2029, iar Libstadt în 2034, potrivit Consiliului Federal.
Opţiunea Consiliului Federal va servi drept recomandare parlamentului, care va aborda acest subiect în luna iunie.
‘Am dorit să dăm un semnal politic clar. Acest scenariu este un pas în direcţia cea bună’, a declarat presei ministrul mediului şi energiei, Doris Leuthard, potrivit AFP.
Ca şi în alte ţări din Europa, recentul accident nuclear de la centrala niponă Fukushima a trezit în Elveţia o neîncredere generalizată faţă de energia atomică şi a condus la excluderea planurilor de construire a două noi centrale, aflate în discuţie din 2008.
Consiliul Federal a declarat într-un comunicat că doreşte să continue să garanteze o mare siguranţă a aprovizionării energetice a Elveţiei, ‘dar fără (energie) nucleară pe termen mediu’.
Pentru a garanta siguranţa aprovizionării, executivul elveţian a mizat pe intensificarea economisirii energiei, ‘dezvoltarea forţei hidraulice şi a noilor energii regenerabile’.
Potrivit primelor calcule oficiale, costurile economice legate de restructurarea parcului energetic, construirea de noi instalaţii şi măsurile vizând scăderea cererii de electricitate ar reprezenta între 0,4% şi 0,7% din Produsul Intern Brut, potrivit AFP.
Producţia centralelor nucleare elveţiene acoperă 40 la sută din consumul de electricitate al ţării.
Printre mecanismele de finanţare pentru această schimbare de politică energetică, guvernul a semnalat că examinează posibilitatea de a introduce un impozit sau o ‘centimă energetică’.
La sfârşitul săptămânii trecute, o manifestaţie paşnică împotriva energiei atomice a reunit aproape 20.000 de persoane în împrejurimile centralei nucleare Beznau, devenind, potrivit EFE, cea mai amplă acţiune de protest de acest tip din ultimul sfert de secol.AGERPRES
