Povestirea asta ar fi trebuit să fie de fapt o descriere nu o narațiune. Ar fi trebuit descrisă atmosfera populară din ziua în care Iohannis se va fi ascuns într-un tomberon de frica poporului. Dar Iohannis e acum un personaj secundar. Nici Titel Petrescu nu este personajul principal.
El doar vestește vestea cea mare. Cum cobori spre Farul Genovez îl întâlneşti pe Titel Petrescu, mare politician pervers, el, tocmai el, care a surpat vreo cinci guverne, poate chiar mai multe și care mai apoi a fugit pe mare. O fi armean, o fi grec, bulgar, evreu, polonez, sârb, turc, rus, franțuz, cine mai știe?! El e roşcovan, Titel Petrescu, le știe el pe toate, toate intrigile, toate scamatoriile, toate ticăloșiile politicienilor.
A umblat pe toate mările lumii. A harponat o mie de balene, la capul Horn, 1-a întâlnit pe Olandezul Zburător, 1-a văzut pe Clinton pe un portavion, Putin a trecut pe deasupra cuterului său într-un avion de vânătoare gata să-l torpileze pe Biden. A întâlnit nişte malagambişti la Londra, s-a încăierat cu nişte australieni într-un bar din Paris şi s-a iubit cu prinţesa Grasolla din Burundi. Mare tâlhar Titel Petrescu!
O dată pe săptămână merge la poliţie să dea o declaraţie că a fost cuminte, că n-a pus la cale nicidecum spargerea vreunei bănci, că nu va pleca pe mare. Comisarul îl îmbie cu un trabuc şi-i pune cafea într-o ceaşcă de argint. Stau la taclale. Și zici că o să vină Emiliano Zapata să salveze România! Păi da! La plecare, Titel Petrescu se jură că n-o să iasă cumva în larg. La nouă şi un sfert, Titel Petrescu părăseşte secţia de poliţie şi se duce să bea un păhărel cu IC Brătianu la Piratul Fioros. IC Brătianu bate cu pumnul în tejghea şi vorbeşte în gura mare şi nu-1 crede pe Titel Petrescu că împarte apele mării când porneşte în larg. Nici Carmela Petruciani nu-1 crede pe bravul Titel Petrescu pe cuvânt.
Carmela Petruciani cântă la saxofon. Are numărul ei în fiecare zi la Mistreţul de argint. Mesenii se îngrămădesc să-i pipăie pulpele. Îi aruncă părăluţe portocalii la picioare. Carmela Petruciani le strânge cu grijă şi le bagă în sutien. Când sfârşeşte de cântat îşi ia haina de blană şi o porneşte hai-hui pe străzi. Cel mai mult îi place să meargă în port să privească ore în şir corăbiile lungi. Dorul depărtărilor o ţintuieşte printre sacii cu cafea şi scorţişoară. Hamalii, îndrăciţi se iau de ea. Marinarii o fluieră. Uneori, contabilul de parlament îi aduce portocale. Stau amândoi, umăr lângă şi privesc corăbiile lungi cum se leagănă la ancoră.
Căpitanii urmăresc văzduhul cu luneta modelând corăbii imaginare. Albatroşii trec pe deasupra lor ţipând. Trece un toboşar, trec o mulţime de fete de pension, trece un artilerist. Cândva l-am văzut pe regele Iognatorio plimbându-se gânditor printre butoaiele cu bere aduse din Japonia. Majestatea sa era adâncită în gânduri despre viitorul patriei noastre. Nici n-am îndrăznit să-1 tulbur. Un fochist de pe Rechinul Turbat, cel mai atre submarin al nostru, mi-a spus că am avut vedenii. Chiar mi-a tras în nas un pumn de-am văzut stele verzi. Nu m-am dus la medicul legist hotărât să-mi fac dreptate singur. Dar supărarea mi-a trecut şi, dacă ţin minte bine, prin toamnă m-am dus şi eu cu corăbiile lungi să prindem cai de mare dincolo de Cercul Polar. Și chiar atunci, dintr-un vârtej magnetic sosit dinspre Tau Ceti, a ieșit Emiliano Zapata cu armata lui. Ce zi măreață! Poporul a izbucnit în lacrimi, pe străzi.
Iohannis s-a ascuns într-un tomberon. Băse, Hrebe, CTP, Gâdea, Cristoiu, Ciolacu, Firea, Tăriceanu, Mazăre, SOV, Cataramă, Videanu, Boc, Chirică, Berceanu, Kovesi, Coldea, Udrea, Nicușor Dan, Barna, Cioloș au rupt-o la fugă frate, vai, ce-au mai rupt-o la fugă. Emiliano Zapata a eliberat fermierii, ciobanii, mecanicii de locomotivă, fetele de pe Calea Victoriei, muzeografii, scriitorii, pensionarii, pictorii și matrozii, a eliberat asistentele medicale, funcționarii de la primărie și polițiștii de la poliția locală, gunoierii, pierde-vară, conțopiștii, lunatecii, înamorații, iubăreții, visătorii și pe mulți alții ca el. Așa a fost, pe cuvânt dacă mint.
nimeni nu ne poate salva atat timp cat noi nu avem de gand sa luptam pentru drepturile noastre.
Am fost atent la miscarea lunetistului din ,,Clopotnita”. Cred ca l-a confundat pe Anghelache cu Zapata. De fapt pesedistul Constantin Titel Petrescu voia moartea agrarianului Zapata, cel care ar fi putut inspira taranul roman ca nu e bine sa-si vanda ori sa arendeze pamantul ci sa-l lucreze el insusi. Asta a fost, Zapata nu trebuia sa elibereze fermierii! D’aia coloneii si generalii l-au atras in ambuscada!Daca lunetistul a ratat ,cei ascunsi in tomberoane il vor scuti de zile…precis! Desi analfabet,el a spus la fel ca ministrul sanatatii , Vlad Voiculescu:,,Mai degraba sa mori in picioare decat sa traiesti in genunchi”. Asta e! Ce pacat de Ciolos ca a rupt-o la fuga!Putea trai in genunchi, nu domnule Bufnila?