Ziua Culturii Naționale – un proiect al Academiei Române
Stabilirea Zilei Culturii Naționale de ziua aniversară a lui Mihai Eminescu aduce, pe de o parte, un omagiu memoriei celui mai mare poet al românilor și, pe de altă parte, propune ca temă de reflecție rolul pe care cultura îl are în păstrarea și cultivarea identității naționale, în condițiile diversității europene.
Academia Română organizează marți, 15 ianuarie 2019, sesiunea festivă „Ziua Culturii Naționale“. Evenimentul va avea loc în Sala Mare a Ateneului Român, începând cu ora 12, și se va desfășura în prezența Președintelui României, Klaus Iohannis, care va rosti un cuvânt de salut.
Manifestarea este moderată de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care, în cuvântul de deschidere, va vorbi despre semnificația sărbătoririi Zilei Culturii Naționale pe 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu.
Din partea Academiei Române vor susține prelegeri acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, cu temele „Cultura: A câta putere în stat?“, respectiv „Statalitatea românească și vechile sale lăcașuri“.
În cadrul sesiunii festive, va adresa un mesaj Prefericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar acad. Mihai Cimpoi va aduce, în alocuțiunea intitulată „Eminescu și Basarabia“, un omagiu poetului național și rolului esențial pe care poezia acestuia l-a avut în păstrarea și cultivarea limbii române și a identității naționale dincolo de granițele țării.
Oficialitățile statului vor fi reprezentate de ministrul Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, și ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer Daniel Breaz, temele abordate fiind „Omagiu culturii naționale“ și „Cultura națională – valori, permanențe, perspective în context european“.
Sesiunea festivă va fi urmată de un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vișan și de un concert susținut de „Camerata Regală“.
Foaierul Ateneului Român va găzdui o expoziție foto-documentară realizată de Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române. Publicul va avea ocazia să admire unul dintre cele mai prețioase manuscrise eminesciene aflate în colecțiile Bibliotecii Academiei Române, Manuscrisul 2261, conținând „Legenda Luceafărului“, precum și monumentala ediție facsimilată „Manuscrisele Mihai Eminescu“, în 38 de volume, un proiect realizat sub coordonarea acad. Eugen Simion.
Evenimentul va fi precedat la TVR 3, de la ora 19.00 de o ediţie specială de Poesis şi de la ora 20.00, de Recitalul Dor de Eminescu. Recitalul emoţionant este susţinut de actorul Ion Caramitru, alături de celebrul clarinetist Aurelian Octav Popa şi a fost prilejuit de cea mai importantă reuniune a condeielor din România: Gala Scriitorii Anului, Iaşi, noiembrie 2018.
„Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani”
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale și cu ocazia celebrării a 130 de ani de la trecerea în neființă a lui Mihai Eminescu, proiectul Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani explorează rolul operei eminesciene în creația artiștilor vizuali din România.
Expoziția, deschisă la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, prezintă atât o selecție de opere de artă inspirate de scrierile lui Eminescu, cât și o selecție de ediții ale operelor lui Eminescu (unele bibliofile) ilustrate de artiști români.
Sunt reunite lucrări de grafică dedicate creației eminesciene semnate de artiștii: Nicolae Alexi, Aurel Bulacu, Constantin Baciu, Mircia Dumitrescu, Ligia Macovei, Tiberiu Nicorescu, Ion Panaitescu, Vasile Socoliuc, Done Stan, Mihu Vulcănescu și ilustrații de grafică de carte.
Proiectul Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani are și o componentă de cercetare a semnificației specifice acordate poetului național în funcție de perioadele istorice și politice în domeniile artelor vizuale. În această privință vor fi realizate patru video documentare cu istorici și critici literari și istorici și critici de artă, disponibile pe canalul de YouTube al Modernism.ro.
Scopul proiectului este de a explora expozițional modalitățile în care pe de-o parte opera lui Mihai Eminescu este o sursă de inspirație pentru artiștii vizuali și pe de altă parte de a reflecta asupra modului în care mitul poetului național este perceput și redat artistic.
Eminescu, între comunism și democrație
1989 a însemnat Anul Eminescu (anul centenarului) şi, totodată, anul căderii comunismului în România. În multitudinea de manifestări culturale și expoziții organizate atunci, artiștii grafici români și-au adus contribuția prin realizarea unui grupaj de lucrări dedicate poetului național. Artiști precum Done Stan, Mircia Dumitrescu, Ligia Macovei, Constantin Baciu, Nicolae Alexi, Aurel Bulacu, Ion Panaitescu, Tiberiu Nicorescu, Vasile Socoliuc au realizat gravuri pentru operele eminesciene. Între activitățile publicistice ale anului 1989 menționăm albumul editat de Petre Popescu Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, Editura Meridiane 1989, o lucrare de referință ce conține un inventar exhaustiv al lucrărilor de artă inspirate de opera eminesciană.
Proiectul face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. El include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.
Proiect cultural este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale
PostModernism Museum (PMM) produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale. PMM este furnizor de servicii de training și consultanță în management cultural și publisher de materiale, studii și cărți.
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) s-a deschis publicului în anul 2003. Patrimoniul muzeului este constituit din peste 1.000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor, cât și ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Viziunea muzeului este de a crea legături între patrimoniu – educație – cultură, între trecut și prezent. MNHCV este un muzeu al publicului pasionat de aventura cunoașterii care va trăi experiențe de învățare unice într-un spațiu muzeal experimental și creativ.
Sâmbătă 19 ianuarie, între 11.00 și 13.00, sunt organizate un Tur ghidat și discuții. Intrarea la turul ghidat este gratuită. Vizitarea expoziției este inclusă în prețul biletului de Muzeu. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între 10.00 și 18.00.
„Eminescu în 15 poeme” – un recital susținut de actori ai Naționalului craiovean
Al șaptelea copil la părinți, Mihai Eminescu este poetul care și-a admis două zile de naștere, deși este clar că s-a născut o singură dată. Astfel, un istoric precum N. Georgescu ne explică faptul că actul de botez al viitorului poet e datat 15 ianuarie 1850 (27 ianuarie, stil nou) și este semnat de tată, Gheorghe Eminovici, respectiv de bunic, Vasile Jurașcu.
Într-un registru al „Junimii”, însă, sub chiar semnătura lui Mihai Eminescu, este pomenită data de 20 decembrie 1849 (2 ianuarie 1850, stil nou), fapt întărit, se pare, și de fratele poetului, Matei, care a mărturisit că pe o psaltire a familiei se notase: „Astăzi, 20 decembrie, 1849, la 4 ceasuri evropenești, s-au născut fiul lui nostru Mihail”. Într-un manuscris al său, poetul a făcut o socoteală aritmetică scăzând din 1883 anul 1849: putem deduce că Eminescu era mai degrabă încredințat de acest ultim an ca dată certă a nașterii sale. Același istoric, N. Georgescu, afirmă că poetul își serba cu prietenii ca zi de naștere pe cea din decembrie.
Cum însă actele au întâietate (deși mărturisirea poetului ar trebui să aibă întâietate), românii serbează anul acesta 169 de ani de la nașterea celui mai important poet român. Este o conspirație a astrelor sau poate o simplă… potriveală, faptul că anul nașterii marelui poet este același cu cel al fondării Teatrului Național Craiova.
Cu această similitudine plăcută în minte și în inimă, Naţionalul craiovean vă invită pe 15 ianuarie, de la ora 17.00, la sala Ia te uită!, la o întâlnire cu poezia lui Mihai Eminescu, alături de trei actori reputați ai săi: Constantin Cicort, Angel Rababoc, Nicolae Vicol. Împreună, aceștia vor recita 15 poeme eminesciene, majoritatea postume. Poemele pot fi subsumate unui registru ironic, chiar sarcastic al poetului, propulsate de un comic a cărui forță de seducție nu s-a diminuat în timp. De la Cugetările sărmanului Dionis, trecând prin Copii eram noi amândoi și până la Umbra lui Istrate Dabija-voievod publicul va avea ocazia să asculte un sunet eminescian vital-critic, țintind tare și deficiențe ale contemporanilor săi, dar și melancolice incursiuni într-un trecut pe care îl înnobila cu mintea și simțirea sa.
Prezintă, Nicolae Coande.
Spectacolul “Coloane Culturale Românești” la Biblioteca Națională
Stagiunea de colecție de la Biblioteca Națională a României, își deschide cel de-al treilea sezon, luni 14 ianuarie 2019, de la ora 17.30, cu un spectacol-eveniment.
Sub genericul Coloane Culturale Românești, actrița Lamia Beligan și ansamblul Musica Viva, alcătuit din pianista Andreea Butnaru și violoncelistul Florin Mitrea, propun un spectacol deosebit de poezie și muzică, în care versurile lui Mihai Eminescu se vor împleti cu armonii imaginate de: George Enescu, George Ștephănescu, Paul Constantinescu și Doru Popovici.
Recitalul aduce în atenție, pentru prima dată, forme incipiente inedite ale versurilor eminesciene. Lamia Beligan intră în laboratorul de creație al poetului și reface drumul parcurs de Eminescu, de la idee la marea creație, dezvăluind formele care au intermediat Glossa, Scrisoarea I, Icoană și privaz, etc.
Spectacolul găzduit de Biblioteca Națională a României este parte din proiectul ambițios „Centenar pentru toți – Sesiunea 2017 -2020” organizat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 București, prin Centrul Cultural Sector 1.
Accentul expoziției adiacente va cădea pe partituri vechi româneşti pe versuri de Mihai Eminescu, din Colecţiile: Veselia Română, Eminescu, Cântece şi Balade. Acestea aparţin Editurilor: Magazinul Conservatorului – Iaşi, Bucuresci, Jean Feder – Bucureşti, H. Zeidner – Kronstadt (Braşov). Sunt partituri editate între anii 1880-1897. De asemenea, partitura generală a Concertului pentru Pian şi Orchestră de Paul Constantinescu, deţine dedicaţia autografă a compozitorului, pentru dirijorul George Georgescu – 2 Ianuarie 1956.
Gazde și ghizi printre manuscrise, tipărituri și artiști vor fi Raluca Bucinschi și Sebastian Crăciun.
Lamia Beligan a absolvit Academia de Teatru și Film București, promotia 1990, clasa profesorului Ion Cojar. A debutat la Teatrul Naţional din Craiova, cu rolul Honey din Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee. Acum este actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti. În 2017–2018, a obţinut mari succese în spectacolele: Vivien Leigh: Ultima Conferință de presă, Două pe față, două pe dos și Sinucigașul. A fost distinsă cu: Premiul Fundaţiei Silvia Popovici pentru cea mai bună actriţă a anului 1998; Leul de Argint pentru filmul “Hotel de lux” în regia lui Dan Piţa, rolul Marta, 1992; Premiul de interpretare pentru rolul Gwendolline din comedia muzicală după piesa „Bună seara, domnule Wild”, la Festivalul Internaţional de la Liverpool, 1990; Medalia Meritul Cultural conferită de preşedintele României.
Ansamblul Musica Viva, fondat în 2005 de către pianista Andreea Butnaru şi violoncelistul Florin Mitrea, este gândit, conceput şi realizat ca o manifestare dinamică a muzicii camerale clasice. Pasiunea pentru muzica de cameră a dat naştere, de-a lungul a opt ani de la înfiinţare, unor proiecte de succes realizate în ţară şi în străinătate. Printre ele se numără Brahmsiana (2008), spectacolul sincretic Sunet, Materie, Cuvânt (2010), proiectul de mare anvergură profesională Beethoven – Integrala triourilor cu pian (2011-2012) şi Dialoguri muzicale (2013-2015). În 2013 Musica Viva a fost unul din ansamblurile selectate de BBC Radio Classic să reprezinte Ziua României în transmisiunile Uniunii Europene de Radio. Muzicieni cu studii la Berlin, Andreea Butnaru este cadru didactic al Universității Naționale de Muzică din București, iar violoncelistul Florin Mitrea este solist instrumentist și şef de partidă al Orchestrei Naționale Radio. Recent, Ansamblul Musica Viva a realizat un compact disc inedit: O călătorie în secolul XX – Sonate pentru violoncel și pian de Martinu, Șostakovici și Poulenc.
Volumul 2 al Stagiunii de colecție va avea loc luni, 28 ianuarie, de la ora 17:30, iar invitat va fi Corul Canticum, dirijat de Răzvan Rădos.
… Şi la Biblioteca Metropolitană București
Biblioteca Metropolitană București sărbătorește Ziua Culturii Naționale, alături de mari actori și muzicieni români, printr-o serie de evenimente culturale extraordinare, la Sala Mică a Palatul Național al Copiilor, la Artotecă, dar și în bibliotecile filiale: Biblioteca Dimitrie Cantemir, Nicolae Labiș, Gheorghe Șincai, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu și Mihai Eminescu.
Programul evenimentelor s-a deschis în 12 ianuarie, la Artoteca BMB cu Lecția de poezie. Sub motto-ul “porni Luceafărul”, Lecția de poezie va aduce ascultătorilor versuri inedite în lectura autorilor: George Călin, Nicoleta Tudor, Vasilica Ilie, Dumitru Bădiță, Claudia Bota, Liliana Liciu, Florin Grigoriu, Adrian Bulgaru, Liliana Popa, Daniela și Florin Căprar, Ioan Rațiu, Magda Băcescu, Ștefan Apostol, Doina Ghițescu, Maria Niculescu și Gabriela Tănase.
Iubitorii de poezie și muzică sunt așteptați apoi, luni, 14 ianuarie, de la ora 18:00, la Sala mică a Palatului Național al Copiilor, unde este programat recitalul Eminescu – făclie de veghe, susţinut de actorul Dorel Vişan şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu. Printre poemele eminesciene ce vor putea fi ascultate în această formulă, amintim Umbra lui Istrate Dabija Vodă, Venere și madonă, Mortua est, Epigonii, Monologul lui Luca Arbore. Flautistul Ion Bogdan Ștefănescu urmând să interpreteze compoziţii proprii, dar şi lucrări de Dimitrie Cantemir, Theodor Grigoriu, Horațiu Rădulescu şi Doina Rotaru.
Publicul este așteptat să revină în 15 ianuarie, tot la ora 18:00, de data aceasta la Biblioteca Dimitrie Cantemir din strada Viitorului, nr. 52, la recitalul Din valurile vremii, susţinut de actorii Ionuţ Kivu şi Irina Ungureanu şi grupul coral Pro Contemporania, în care vor putea fi reauzite poeme din lirica de dragoste eminesciană, precum O, rămâi, Făt-Frumos din tei, Floare-albastră, Pe lângă plopii fără soț, Peste vârfuri, Lacul şi nu numai, dar şi piese corale româneşti reprezentative, precum Limba românească de Gavriil Muzicescu, Brâul de Pretorian Vlaiculescu sau Urare de dragoste, de Irina Odăgescu.
Tot în 15 ianuarie, cei ce vor să cunoască mai multe despre opera marelui poet Mihai Eminescu sunt așteptați la bibliotecile Nicolae Labiș (Str. Brașov nr. 6), Gheorge Șincai (Str. Prelungirea Ferentari nr. 5), Bogdan Petriceicu Hașdeu (Str. Traian nr. 2) și George Topîrceanu (Str. Veteranilor nr. 7-9), la întâlniri cu expoziții de carte ce conțin materiale din și despre opera poetului național.
Biblioteca Mihai Eminescu (Str. Valea Prahovei nr. 3) sărbătorește data de 15 ianuarie printr-un club de lectură în cadrul căruia copiii se vor putea familiariza cu cele mai frumoase poezii eminesciene.
La Biblioteca Vasile Alecsandri (Str. Calea Ferentari, nr. 72), Mihai Eminescu va fi aniversat printr-un atelier dedicat celor mici, atelier ce va îmbina literatura cu activitatea practică.
Ion Bogdan Ştefănescu (prim flautist al Filarmonicii „George Enescu” şi solist al Filarmonicii „Banatul”, Timişoara) are o activitate concertistică susţinută, atât în postură solistică, cât şi ca membru în diverse formaţii camerale precum Trio Contraste, Profil, cvintetul ”George Enescu”, duo flaut – harpă alături de Ion Ivan Roncea sau duo flaut-pian alături de pianistul Horia Mihail în cadrul turneelor naţionale Flautul de aur şi Flautul fermecat. În 2006 a înființat ansamblul Barock Orchestra al cărui solist şi dirijor este.
Dorel Vișan este un actor, director și poet român. A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variată gamă, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 50 de roluri în producții românești și internaționale.
De-a lungul carierei sale, a fost laureat cu numeroase premii: a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
În anul 1995 a avut loc debutul său literar cu poezii, în revista Steaua. A publicat până în prezent 4 volume de versuri. Numele său a fost inclus în antologiile Poeți clujeni contemporani (1997) și Un pahar cu lumină. Poeți contemporani clujeni (antologie bilingvă româno-maghiară, 2005). Dorel Vișan este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Irina Ungureanu este consultant artistic gr. I la U.N.A.T.C. ,,I.L.Caragiale”, Bucureşti, Vicepreședinte al Asociației Culturale Intersectio, Manager și profesor la Studio Galapagos și actor colaborator la Teatrul Odeon, Teatrul L.S. Bulandra, Teatrul George Ciprian Buzău, Teatrul Fani Tardini Galați, Teatrul Foarte Mic, teatru independent
Ionuț Kivu este actor al Teatrului Odeon, absolvent UNATC I. L. Caragiale”, secţia Actorie, absolvită în iunie 2002, cu media 10 (şef de promoţie); studii aprofundate, absolvite în iunie 2003, cu media 10; Doctor U.N.A.T.C. în domeniul Teatru (octombrie 2009).
Ziua Culturii Naționale – Ziua Porților Deschise la TNB!
În 15 ianuarie 2019, de Ziua Culturii Naționale, Teatrul Național I.L.Caragiale din București își deschide porțile și invită publicul spectator să îl cunoască!
La orele 13.00 și, respectiv, 17.00, Teatrul Național I.L.Caragiale organizează două tururi ghidate gratuite, oferite celor care vor să afle cum arată și cum funcționează cel mai mare teatru din Sud-Estul Europei, cu cele șapte săli ale sale, cu numeroase spații expoziționale, o librărie și mai multe foaiere în care publicul poate consulta panourile interactive cu programul și ofertele culturale din perioada următoare.
În foaierele teatrului pot fi vizitate mai multe expoziții, permanente și temporare. Din ultima categorie fac parte superbele icoane pe lemn și pe sticlă expuse în Foaierul Media (aripa Intercontinental), lucrări ce aparțin unor creatori populari din toate colțurile țării, reunite în cadrul expoziției naționale cu titlul Icoana – credință și tradiție, organizată de Institutul Național al Patrimoniului. De altfel, 15 ianuarie este și ultima zi în care acestea mai pot fi văzute la TNB.
În Foaierul Media (aripa Tudor Arghezi) sunt expuse sub titlul Cercul lucrările pline de grație ale pictoriței Norica Veșcă-Popescu, iar în Sala Media, pot fi vizionate câteva portrete ale cunoscutului actor Șerban Ionescu (comemorat recent), realizate de artistul plastic Valeriu Mladin.
Pe parcursul zilei, în foaierul Sălii Mari, vocea inconfundabiă a actorului Gheorghe Cozorici va putea fi auzită dând glas poeziilor eminesciene.
De asemenea, la Sala Media, între orele 11.00 – 18.00 vor avea loc proiecții speciale ale recitalului eminescian Trecut-au anii…, o înregistrare TNB din 15 ianuarie 2008, avându-i ca protagoniști pe Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Caramitru și Aurelian Octav Popa. Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.
Tururile Ghidate vor purta publicul prin culisele teatrului, în spatele scenelor, în zona atelierelor de costume și decoruri, pe la cabinele actorilor, iar ghidul TNB, Ionuț Corpaci, le va depăna celor prezenți, așa cum face, de câțiva ani încoace, în fiecare zi de luni, povești despre istoria de 167 de ani a instituției Teatrului Național sau despre cei 46 de ani ai clădirii de azi din Piața Universității.
Nu în ultimul rând, participanții la Tururile Ghidate vor primi materiale informative ale teatrului și vor avea ocazia să admire panorama Bucureștiului de pe acoperișul clădirii. La final, o fotografie de grup realizată în foaierul Sălii Mari va fi postată pe pagina de Facebook a teatrului.
Punctul de întâlnire pentru aceste două tururi ghidate este în Foaierul Sălii Mari a TNB, în dreptul Casei de bilete.
Evenimente de marcare a Zilei Culturii Naționale cu titlul „Eminescu – publicist și poet” organizate la Haifa și Tel Aviv
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale ICR Tel Aviv va organiza, la Haifa și la sediu, o serie de evenimente literare dedicate poetului național al României, Mihai Eminescu, cu titlul Eminescu – publicist și poet. Evenimentele vor avea loc în colaborare cu Cercul Cultural din Haifa și HOR Haifa, Teatrul Karov din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor de Limba Ebraică.
Evenimentele – organizate în zilele de 16 ianuarie 2019, la Haifa și în 17 ianuarie, la sediul ICR Tel Aviv – vor avea loc cu participarea poetului Emil Nicolae Nadler (Emanuel Nadler) și a dr. Lucian Zeev Herșcovici (istoric).
Programul evenimentelor :
• Emil Nicolae Nadler – Mihai Eminescu în secolul XXI
• Lucian Zeev Herșcovici – Evreii în publicistica lui Eminescu
• Moment poetic – recital din poezia lui Mihai Eminescu în limbile română și ebraică, susținut de artiștii Teatrului Karov din Tel Aviv (Nicu Nitai și Yoav Sadovski).
În prelegerea intitulată Mihai Eminescu în secolul XXI poetul Emil Nicolae Nadler va vorbi despre valoarea literară a operei eminesciene și motivele pentru care Eminescu este unanim considerat un scriitor fundamental în literatura română, cât și despre valoarea simbolică a autorului. Mai mult, acesta va face o reevaluare a creației așa-zis „secundare” a poetului.
În prezentarea sa, Evreii în publicistica lui Eminescu, Lucian Zeev Herșcovici, cercetător la Biblioteca Națională a Israelului, va face o analiză a relaţiilor lui Mihai Eminescu cu evreii, care nu poate fi percepută fără prezentarea unor detalii privind istoria evreilor stabiliţi în România în secolul al XIX-lea și va aborda geneza antisemitismului românesc, care se împleteşte cu originile statului român modern şi cu apariţia tradiţiei culturale naţionale care a însoţit Unirea Principatelor.
Emil Nicolae Nadler, născut Emanuel Nadler, a fost redactor și redactor șef-adjunct la revista Alma Mater / Dialog (1969-1972), redactor cultural la ziarele Viața Nouă (Galați, 1972) și Ceahlăul (Piatra-Neamț, 1973-1974). Din 1976 este muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț (la Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național și la Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș”). A fondat, după 1989, săptămânalul independent Acțiunea din Piatra-Neamț (1990-2001), iar din 2000 până în 2005 a fost secretar general de redacție al revistei de literatură & arte Antiteze. Din 2010 este redactor-șef al revistei de literatură & arte & atitudini Conta (Piatra-Neamț). De asemenea, din 2001 până în 2013 a realizat, săptămânal, două emisiuni de cultură la postul 1 TV Neamț și, în perioada 2005-2014, a fost redactorul paginii culturale a ziarului Realitatea Media din Piatra-Neamț. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor în 1990 și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Opera sa este inclusă în antologii de poezie și eseuri publicate în Germania, SUA, Elveția, Israel, Franța și Italia.
Evenimentul din Haifa, din data de 16 ianuarie, găzduit la sediul HOR Haifa, va începe la ora 17:00, iar cel din data de 17 ianuarie va avea loc la sediul ICR Tel Aviv la ora 17:00. Ambele evenimente sunt cu intrare liberă.
Inaugurarea unui nou lectorat de limbă română la Madrid
Reprezentanța Institutului Cultural Român de la Madrid, Ambasada României în Regatul Spaniei și Universitatea Complutense din Madrid, în colaborare cu Centrul Cultural „Casa de Vacas” și cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, organizează în data de 15 ianuarie, la ora 19:00, evenimentul Eminescu ieri și azi, dedicat poetului Mihai Eminescu, evocându-se, dintr-o perspectivă multidisciplinară, personalitatea artistică a poetului naţional la 130 de ani de la moartea acestuia. Acest eveniment marchează, totodată, inaugurarea Lectoratului de Limbă Română la Universitatea Complutense din Madrid.
Viața și opera poetului vor fi rememorate de către profesorul universitar și traducătorul poeziilor lui Mihai Eminescu, José Manuel Megías, dar și printr-un recital de poezie de Mihai Eminescu, în spaniolă, cu proiecția versurilor în limba română, în interpretarea actorului Ramiro Melgar și un recital de nai în interpretarea artistei Mariana Preda. La final, va avea loc proiecția documentarului Eminescu, Veronica, Creangă, primul scurtmetraj despre prietenia dintre Mihai Eminescu, Ion Creangă și Veronica Micle, realizat de Octav Minar în 1914.
La eveniment vor participa E.S. Gabriela Dancău, Ambasadorul României în Regatul Spaniei, Daiana Theodora Cuibus, Directorul General al Institutului Limbii Române, doamna Isabel Durán Giménez-Rico, Vice-Rectorul pentru Relații Internaționale și Cooperare al Universității Complutense din Madrid și domnul Eugenio Ramón Luján Martínez, decanul Facultății de Filologie din cadrul Universității Complutense din Madrid.
E frumos ca, macar odata pe an, sa ne aducem aminte de Eminescu. Un asemenea geniu ridica Romania in ierarhia tarilor cu traditie culturala. Versurile lui reprezinta cel mai puternic antioxidant sufletesc. Il iubim si il cinstim!