Epopeea completelor de judecători: La rând, cei trei

Nici nu s-a încheiat bine scandalul Completelor de 5 judecători de la instanța supremă, că un altul dă să se ivească. După Completele de 5 a căror constituire a fost contestată cu succes de Liviu Dragnea la CCR prin intermediul Guvernului, sunt contestate acum și Completele de 3 judecători de la aceeași instanță.

Un inculpat într-un dosar al lui Radu Mazăre, Georgică Giurgiucanu, a depus o plângere la Secția pentru anchetarea magistraților, prin care cere cercetări privind constituirea completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ.

Avocata Ingrid Mocanu, apărătorul lui Georgică Giurgiucanu, a explicat, citată de Mediafax: „Am invocat o excepție de nelegală compunere a completului de 3 (n.r. – judecători) având în vedere că hotărârea pe care s-a bazat constituirea acestui complet este una care pe de o parte nu am vazut-o și care, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, nu există întrucât nu a fost publicată nicăieri, astfel încât ea nu poate produce efecte juridice. Mai mult decât atât, în lege și în textul Constituției, se menționează expres că nu poate fi făcută compunerea Înaltei Curți din altceva decât prin lege. Așa cum s-a decis și în hotărârea care a decis conflictul, dreptul la un proces echitabil este compus și din dreptul ca un complet să fie constituit imparțial, independent și prin tragere la sorți, adică în mod aleatoriu”.

Potrivit acesteia, aceste completuri de 3 judecători nu ar fi imparțiale deoarece judecătorii erau „grupați după voința acestora”.

„Adică așa, după cum sunt ei prieteni sau mai puțin prieteni nu asigură dreptul la un proces echitabil întrucât fiind de aceeași parte a baricadei, având relații oarecum mai strânse între ei se pot naște prietenii și se poate naște o soluție. Pe cale de consecință, în acest mod, distribuirea lor aleatorie în aceste completuri ar face ca dreptul la un proces echitabil să aibă o evidentă reglementare, pentru că omul și-ar primi un complet în mod aleatoriu total desemnat. Știm bine că la Înalta Curte sunt câteva completuri care sunt constituite oarecum… Când ajungi în fața lor îți știi soluția de la intrare”, a mai spus Ingrid Mocanu.

În plângerea despre care avocatul spune că a fost depusă la Secția pentru anchetarea magistraților, Georgică Giurgiucanu spune că cei de la instanța supremă, mai precis, conducerea ÎCCJ, s-ar face vinovați de infracțiuni precum fals intelectual și abuz în serviciu.

Ce zice instanța supremă

ÎCCJ precizează că decizia privind constituirea completurilor de 3 judecători a fost aprobată de Colegiul de conducere și înțelege demersurile unor părți din dosare de a formula apărări, dar trebuie cu bună credință, mai ales că există documente ce arată constituirea completurilor ca fiind legală.

„Instanţa supremă înţelege demersurile părţilor din dosare de a-şi formula apărări şi susţineri, dar aceste demersuri trebuie exercitate cu bună credinţă, în condiţiile în care orice afirmaţie poate fi verificată prin confruntarea cu documentele existente în evidenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, informează, printr-un comunicat de presă, instanța supremă.

Potrivit sursei citate, singurele dispoziţii care reglementează constituirea completurilor de judecată, altele decât cele de 5 judecători de la instanţa supremă, sunt cele ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului.

„La nivel infralegal, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ acordă Colegiului de conducere competenţa de a aproba compunerea completurilor de judecată ale secţiilor (art. 19 lit. a1), la propunerea preşedintelui de secţie (art. 32), iar Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, de asemenea, stabileşte în sarcina Colegiilor de conducere ale instanţelor stabilirea compunerii completurilor (art. 19 lit. h), la propunerea preşedinţilor de secţii (art. 24 lit. b). Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale în vigoare, nu există nici un temei pentru care completurile colegiale de la nivelul instanţei supreme, cu excepţia completurilor de 5 judecători, ar trebui constituite printr-o altă procedură decât cea legală, aplicabilă tuturor completurilor colegiale din ţară”, mai arată ÎCCJ.

În privința constituirii completurilor de 3 judecători pentru anul 2018, instanța precizează că, în urma propunerilor preşedinţilor de secţie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017, a aprobat compunerea completurilor de judecată pentru anul 2018.

„La data de 12 decembrie 2017, pe ordinea de zi a Colegiului de conducere au figurat 19 puncte, aprobarea compunerii completurilor de judecată pentru anul 2018 figurând la poziţia 2. Prin aceeaşi hotărâre, la pct. 5, s-a dispus ca menţiunile relative la compunerile completurilor de judecată să fie publicate pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea a fost prezentată în extras, deoarece ordinea de zi soluţionată din data de 12 decembrie 2017 cuprinde un număr de 18 hotărâri pronunţate de Colegiul de conducere, unele dintre ele vizând situaţii punctuale, specifice activităţii interne şi care nu constituie informaţii de interes public. Aprobarea compunerii completurilor de 3 judecători în materie penală s-a realizat în baza propunerii preşedintelui Secţiei penale, înaintată Colegiului de conducere prin adresa nr. 369/C din 7 decembrie 2017”, mai spune comunicatul menționat.