Erdogan, reacție după atentatul din Noua Zeelandă: „Vizează Turcia…”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan susţine că atentatul de la cele două moschei din Noua Zeelandă nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o operaţiune organizată împotriva Turciei…

De (R.C.)
Erdogan, reacție după atentatul din Noua Zeelandă: „Vizează Turcia…”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan susţine că atentatul de la cele două moschei din Noua Zeelandă nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o operaţiune organizată împotriva Turciei…

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan susţine că atentatul de la cele două moschei din Noua Zeelandă nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o operaţiune organizată împotriva Turciei, care ar avea drept scop să alunge turcii din Istanbul pentru ca oraşul să redevină Constantinopol.

„Acesta nu este un eveniment izolat, este ceva mai organizat”, a declarat luni liderul turc la un eveniment electoral, potrivit cotdianului Yeni Şafak. „Ne pun la încercare cu mesajul pe care ni l-au trimis din Noua Zeelandă, de la 16.500 de kilometri depărtare”, a adăugat Erdogan, care a invocat atentatul de la Christchurch drept o dovadă a ascensiunii islamofobiei în ţările occidentale.

Preşedintele a mai afirmat că atacatorul a proferat ameninţări la adresa sa şi a Turciei, şi voia să alunge turcii din Istanbul.

„Am fost aici de 1000 de ani şi, cu voia lui Allah, vom fi aici până la Apocalipsă”, a declarat Erdogan, adăugând că oraşul „Istanbul nu va fi transformat în Constantinopol”, făcând referire la numele bizantin purtat de oraş înainte de cucerirea otomană.

Brenton Harrison Tarrant, un adept al supremaţiei albe şi autoproclamat „etno-naţionalist”, a comis vineri un atac la moschei din oraşul Christchurch, împuşcând mortal 50 de persoane.

Înaintea atacului, individul a publicat pe contul său de Twitter, sub numele de Brenton Tarrant, mai multe poze cu arme şi o „proclamaţie” de 74 de pagini în care îşi explică acţiunile. Printre motivele invocate de atacator se numără „crearea unei atmosfere de teamă” şi „incitarea la violenţă” împotriva musulmanilor. Atacatorul a menţionat şi catedrala Hagia Sophia din Istanbul, transformată în moschee după cucerirea otomană.

Distribuie articolul pe:

8 comentarii

  1. @Anonim. Din nefericire, din nou, asa este. Cortina de fier i-a imbogatit pe vestici, dar le-a luat si mintile si i-a lasat pe cei din fosta zona comunista la disopozitia Germaniei si a Rusiei.

  2. @Emile, Hadrian In anul 1053 patriarhul de Costantinopole, Mihai Cerular, cauza schisma definitiva entre Biserica greaca si Biserica latina. El apara principiul de suprematie al Constantinopolului, spunand ca resedinta imparatilor romani fiind transferata de de la Roma la Constantinopole, doar patriarhii de Bizant puteau sa pretinda la puterea spirituala suprema. Au gasit si un pretext teologic pentru a justifica schisma: contrar fata de ce sustinea Papa, Spiritul Sfant (Pneuma in greaca) venea doar de la Tatal, nicidecum de la Tatal si Fiul. Cu ocazia marilor concilii (Lyon 1275 si Florenta 1439), proiectele de unire si de revenire la catolicismul dinainte de 1053, au esuat, caci oratorii greci declarasera pur si simplu: „Mai degraba turcii decat Papa”. Or, la 400 de ani de la despartirea de Papa si iesirea din catolicism, Biserica greaca cazu sub jugul turcilor musulmani si, ironie a soartei, chiar cu ocazia sarbatorii Sfantului Spirit, caci in lunea Rusaliilor (Cinzecimii) turcii intrara prin spartura (facuta cu ajutorul tunului enorm construit de ungurul Orban…) in capitala imperiala. Imediat dupa cucerirea Bizantului, sultanul Mahomed al-lea ordona distrugerea bisericii patriarhului Cerulariu pentru a construi in locul ei o moschee. Grecii au fost obligati sa cedeze invingatorilor toate bazilicile lor construite din piatra si au fost obligati sa isi construiasca bisericile din lemn.

    1. @TOT EL.”…la 400 de ani de la despartirea de Papa si iesirea din catolicism…”. Cine a iesit din catolicism !? De unde ati invatat istoria asta de tip inginereasca ? Pentru a intelege dramatismul acelui moment trebuie abordata tema derutei conducatorilor bizantini in fata iminentei distrugeri a Imperiului de catre Islam si presiunea politico-financiara exercitata de latini. Catolicii au sarbatorit in 1939 jubileului „unirii” de la Ferrara-Firenze ce a reprezantat dovada unei profunde neintelegeri a adevaratei constiinte ecleziale a Bisericii Ortodoxe. Marcu Eugenicul -membru al delegatiei, in frunte cu imparatul la sinod, si episcop al Efesului – nu a semnat actul de „unire” motiv pentru care a fost sechestrat de imparat, in timp ce unii episcopi(chiar si cei rusi), din delegatie, au semnat contra avantaje banesti, Marcu devenind reprezentantul autorizat al credintei Bisericii Ortodoxe, al experientei si traditiei sale. La revenirea delelegatiei bizantine la Constantinopol, bizantinii au respins „unirea” impusa, iar caderea Imperiului cativa ani mai tarziu,fara ajutorul promis imparatului „unionist” elimina in mod tragic ratiunea acestui act. Imperiul, pentru care unii erau gata sa sacrifice Ortodoxia, inceta sa mai existe. Aceste tentative de „unire” au consolidat practic separarea: problema unitatii Bisericilor a fost multa vreme amestecata cu minciuna si calculul pur politic si asta DEOARECE BISERICA NU CUNOASTE DECAT UNITATEA SI IN CONSECINTA NU POATE SA RECUNOASCA UN EVENTUAL „ACORD DE UNIRE”. Uniatismul implica practic o lipsa de incredere in unitate, o negarea a actiunii harului, care poate anula orice neintelegere. Distantarea mutuala a Orientului de Occident (inceputa practic de occident dupa vizita latinilor catolici la Constantinopolinainte de 1054) s-a incheiat practic si spiritual printr-o separare completa: Orientul ortodox si Occidentul catolic.

    2. Turcii nu au patruns in oras prin sparturile facute de bombarda lui Orban ci prin poarta Kercaporta, uitata sau lasata deschisa. In acel moment, lupta nu era inca pierduta pentru bizantini, intrucit ei erau pe cale de a respinge si acest ultim atac. Totusi, aparitia turcilor in oras, chiar in numar mic, a creat panica intre aparatori. Ultimul eveniment nefast a fost ranirea grava, printr-un foc de culevrina tras de aproape, a comandantului corpului expeditionar genovez. Acesta, in pofida insistentei Bazileului, a cerut sa fie evacuat. A murit nu dupa mult timp pe o insula din Mediterana. Oare daca raminea totusi? Oricum fuga nu i-a salvat viata. Odata cu el, si-au abandonat posturile de lupta si alti soldati genovezi. Fuga lor, urmata si de a altor mercenari din Italia, a pecetluit soarta orasului. Totusi, chiar daca orasul nu ar fi cazut atunci, Imperiul Bizantin, in citiva ani, tot ar fi ajuns sub otomani. Demn de retinut ca, in armata lui Baiazid, s-au numarat si destui crestini, chiar greci. Exemplul lui Orban nu este deci unul singular. Drama Imperiului Bizantin s-a repetat si in timpurile noastre. Occidentul a lasat Estul in voia sortii ori de cite ori i-a fost la indemina, ultima oara la Malta.

  3. „…ar avea drept scop să alunge turcii din Istanbul pentru ca oraşul să redevină Constantinopol.” Gura pacatosului…. ! Aferim Erdogan, doar ca alde vesticii au mai incercat si pe la 1200 si au fost loviti de vlahii marelui Caloian. Concentrarea atentiei pe Turcia are drept scop si scoaterea acesteia din spatiul asirian si de pe fostele granite levantine otomane. Obsesia de care otomanii nu scapa e cu populatiile conlocuitoare, cotropite si inrobite de otomani, de pe actualul teritoriu turc – armenii si kurzii, populatii la originea lor crestine situate intr-o mare musulmana. Esenta este economico-militara, cine va admninistra conductele de titei si gaze din Rusia,Emirate si cea din Iran catre UE(Germania).

  4. Ce poti comenta…?! Deci turcii sunt in Constantinopol de 1.000 de ani…?! Eu cred ca zidurile Sfintei Sofia s-au cutremurat la auzul unei asemenea uriase blasfemii, de zvarcolirea preotilor „ascunsi” in ziduri la cucerirea Constantinopolelui de otomani in 1456. Va veni si apocalipsa, Erdogane, fii fara nicio grija, iar preotii vor iesi din ziduri, la slujba zilnica, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat…?! Te asigur ca va veni si acea zi, Erdogane, chiar daca e posibil ca tu sa nu o mai apuci…?!

    1. Alcibiade,ce postezi,ramane:”caderea” aia la care faci referinta a avut loc în ziua de marți, 29 mai 1453!Reincepe cu abecedarul…Nici cu Erdogan, dar nici cu tine, nu imi e rusine!

  5. De ce să nu recunoaștem ca pentru creștinism și în special pentru noi ortodocșii minaretele și scrierile din catedrala Sfânta Sofia sunt o mare nedreptate și o neîncetată suferință. Iar domnul președinte Erdogan a denunțat o înțelegere din anii 30 ca acest lacaș să nu mai fie moscheie în funcțiune și vrea să o redechidă din nou ca moschee! Dar țipă cu alungatul turcilor din Constantinopol, fiindcă pe celaltă parte a globului s-a produs un atentat incalificabil în contra unor omani ce se rugau, fară să spună ca asemenea atentate sunt curente în bisericile creștine din Egipt și alte locuri unde creștinii sunt minoritari printre musulmani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.