INTERVIU. „Este extrem de important să fii modest”

Marea pianistă Elisabeth Leonskaja a strălucit și la această ediție a Festivalului Enescu. A interpretat pe scena Ateneului Român Concertul nr. 5 al lui Ludwig van Beethoven, acompaniată de Orchestra Simfonică a radiodifuziunii din Viena ORF, iar luni și marți, 10 septembrie, va interpreta, tot în cadrul Festivalului, sonate de Beethoven, la Sibiu.

Iată interviul pe care l-a acordat Irinei Dimiu

Cum de o personalitate de prim rang a muzicii pe plan mondial vine atât de des să concerteze în România?

Pentru că iubesc România!

Se datorează, oare, și faptului că aici ați primit primul premiu internațional, la Festivalul Enescu din 1964?

Într-un fel, da, fiindcă altfel nu aș fi ajuns să cunosc România. Când primești un premiu atât de important la numai 18 ani, te impresionează și îți rămâne în inimă.

Veniți an de an aici?

Cred că așa este, se poate.

De fiecare dată cântați sub bagheta dirijorului Horia Andreescu?

Doar pe el îl cunosc dintre dirijorii români, cu Christian Badea sau cu Tiberiu Soare nu am colaborat niciodată.

Atunci când cântați la festivalul Enescu, vă alegeți singură ce partitura?

Nu, sunt invitată în cadrul festivalului să interpretez o anumită lucrare. De data aceasta, Concertul nr. 5 de Beethoven.

Ați declarat cândva că interpretați Beethoven ca o rusoaică. Ascultându-vă astăzi, nu aș putea spune că este adevărat.

Da, sper că nu mai este adevărat, de ceva vreme. Totul depinde de intonație și de articulație, de frazare.

După 40 de ani, ne confruntăm cu toții cu dureri de spate, coate etc. Dv. cum reușiți să vă mențineți în formă și să stăpâniți pianul cu aceeași vigoare?

Gimnastică! Trebuie făcută mișcare, trebuie evitat sedentarismul! Nu trebuie să fim leneși. Asta în general, iar în ceea ce privește strict cântatul la pian, trebuie exersat zilnic.

Ați aterizat azi noapte la 1.30, ați ajuns la hotel la 2.30, iar de dimineață ați avut repetiție, apoi concert, după care seara porniți spre Sibiu. Nu este istovitor?

Sunt doar niște întâmplări, peste care treci, dacă vrei să faci ceva bun în viață. Dacă m-aș lăsa afectată, doborâtă de aceste aspecte neplăcute, aș putea cădea prada gândurilor negative, aș putea deveni nefericită, or eu cred că trebuie să rămânem într-o zonă pozitivă, a gândurilor senine, așa cum ne este inima.

Ați spus o dată că viața la Viena poate fi atât de plăcută încât există riscul să te complaci și să nu mai faci nimic ca să progresezi.

Da, așa este, dar am învățat să savurez orașul altfel și să nu mă las sedusă de lene, de exemplu. Exersez zilnic, sunt implicată în tot felul de programe.

Care sunt compozitorii dv. preferați?

Cei care mă iubesc! În ceea ce-i privește pe autorii clasici și operele lor geniale, care exercită o profundă fascinație asupra mea, este fantastic când îmi reușește o încercare de apropiere, de înțelegere aoperei. Marea bucurie apare atunci când simți că modul în care ai abordat o lucrare este cel potrivit.

În ceea ce privește publicul de muzică simfonică, remarcați diferențe de la o țară la alta?

Nu există public rău. Dacă ești bun pe scenă, ajungi la inimile oamenilor.

La o ediție precedentă a Festivalului Enescu, ați asistat la un concert susținut de Maria João Pires…

Minunată muziciană!

…și ați stat în picioare, deși vi s-a oferit loc.

Întotdeauna ascult concertele în picioare! Și la Viena și peste tot unde mă duc la concert. Cât poți să stai așezat?! În principiu îmi place să stau în picioare, cu atât mai mult când mă duc la concertele oamenilor pe care îi apreciez.

Atunci ați ascultat fără să priviți spre scenă. De ce?

Pentru că am intrat târziu, prin partea de sală aflată în fața ei și nu am vrut să mă vadă. Fusese o zi cumplită pentru ea, fiul ei suferise un accident de mașină.

Dar noi, publicul, nu am sesizat nimic, a cântat minunat!

Da, este extrem de disciplinată. Știe prea bine ce presupune apariția pe scenă.

A propos, credeți că faptul că ați crescut într-o țară comunistă a contribuit la formarea dv ca om disciplinat?

Poți foarte bine să fii leneș într-un stat comunist! Nu sunt deloc de acord cu dv. În Germania, de exemplu, o țară capitalistă, oamenii se conduc după o strictă disciplină interioară. Și japonezii sunt extrem de disciplinați.

O ultimă întrebare. Ați debutat la 11 ani. Spre deosebire de alți copii-minune, precum Mozart, Jacqueline du Pré, dv. aveți o carieră care depășește șase decenii. Care este explicația?

Nu știu, n-aș putea să vă răspund. Pur și simplu, cred că trebuie să nu te oprești, să continui și să rămâi tu însuți, fără să cazi pradă rutinei. Să cauți mereu. Să iubești natura și să iubești viața. De fapt, să fii modest. Cred că a fi modest este extrem de important.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.