Europa, în fața unui nou risc din Ucraina: „ziua de după”, armele și veteranii

Polițiile din Polonia, Germania și Cehia, țările UE cu cel mai mare număr de refugiați ucraineni, pregătesc împreună o analiză a amenințărilor de securitate care ar putea apărea după încheierea războiului din Ucraina, arată serviciul internaționala al televiziunii publice din Polonia, TVP World. Documentul este încă în lucru, însă una dintre principalele preocupări este posibila revenire în Europa a unor veterani ucraineni cu experiență de luptă și, în unele cazuri, cu traume psihologice.

În aprilie, șeful Poliției cehe, Martin Vondrášek, avertiza că afluxul veteranilor după încetarea luptelor reprezintă „cel mai mare risc de securitate pentru Republica Cehă pe care îl percep în acest moment”. Alte voci consideră însă că astfel de temeri sunt exagerate și avertizează că ele ar putea fi exploatate de actori ostili pentru a alimenta frica și resentimentele față de ucrainenii aflați în UE.

„Trebuie să fim pregătiți”

Poliția poloneză avertizează că demobilizarea de după război ar putea contribui la creșterea criminalității organizate, fenomen „real și demonstrat istoric”. Printre riscurile identificate se numără traficul de arme, traficul de droguri, șantajul și spălarea banilor, dar și recrutarea veteranilor de către grupări criminale.

„Războiul corupe, iar cei cu experiență de luptă întâmpină adesea dificultăți enorme în revenirea la viața civilă”, transmite Poliția Poloneză. Concluzia autorităților este clară: „Trebuie să fim pregătiți pentru diverse scenarii în perioada de după încheierea războiului din Ucraina”.

Poliția susține că această abordare se bazează pe „date statistice concrete, nu pe generalizări sau stereotipuri”, făcând referire la experiența conflictelor din Balcani și Afganistan. În același timp, autoritățile spun că monitorizarea veteranilor trebuie făcută „cu întreaga atenție profesională”, fără stigmatizarea comunității militare.

Polonia, vulnerabilă și la amenințări hibride

Riscurile nu se limitează la criminalitatea convențională. Datorită rolului său de „hub logistic esențial” pentru ajutorul și sprijinul acordat Ucrainei, Polonia este expusă și unor amenințări precum sabotajul, dezinformarea și criminalitatea cibernetică.

Autoritățile poloneze consideră că răspunsul trebuie pregătit înainte ca aceste amenințări să se materializeze. Trebuie consolidate structurile pentru combaterea crimei organizate. Polițiile celor trei țări încearcă să evalueze riscurile fără a transforma veteranii ucraineni într-o categorie suspectă. Miza este găsirea unui echilibru între prevenirea unor posibile amenințări postbelice și evitarea stigmatizării unei comunități care ar putea avea un rol important în securitatea europeană.

De la riscuri reale la „războiul hibrid”

Experții avertizează că temerile privind veteranii ucraineni ar putea fi amplificate intenționat de actori străini pentru a provoca tensiuni între aceștia și societățile europene. Un veteran ucrainean stabilit la Cracovia consideră că europenii trebuie să înțeleagă că este vorba și despre „un război hibrid”, în care „rușii sunt, din păcate, cei mai buni la propagandă”.

Analista Maria Piechowska, de la Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale (PISM), spune că autoritățile au instrumente pentru combaterea criminalității, dar sunt „mai puțin bine pregătite” pentru dezinformare și propaganda rusă. Câteva incidente izolate ar putea fi suficiente pentru a influența negativ opinia publică.

Politico: Ostilitatea față de refugiații din Ucraina crește în Polonia

Politico.eu scrie că în Polonia se accentuează manifestările anti-ucrainene în discursul politic și la nivel social. Totul este pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din 2027. Potrivit analizei, dreapta naționalistă transformă prezența celor aproximativ 1,5 milioane de ucraineni într-o temă electorală. Exploatează nemulțumirile legate de beneficiile sociale și disputele istorice privind crimele Arnmatei Insurecționale Ucrainene, a lui Stepan Bandera. Partide precum Confederația și PiS (pcel mai puternic partid parlamentar) au criticat sprijinului pentru Kiev. Liderul extremei drepte, Grzegorz Braun, a numit regimul de la Kiev „inamic”.

Tensiunile politice se reflectă și în societate. În prima jumătate a anului 2026, poliția poloneză a înregistrat 180 de infracțiuni motivate etnic împotriva ucrainenilor, cu 30% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent. Au fost raportate agresiuni la Wrocław, Bielsko-Biała și Poznań.

În paralel, atitudinea publicului s-a deteriorat: potrivit unui sondaj CBOS, simpatia față de ucraineni a scăzut de la 51% în 2023 la 29% în ianuarie 2026, în timp ce antipatia a crescut la 43%. Experții avertizează că retorica populistă poate transforma o minoritate vizibilă într-o țintă și că propaganda rusă poate exploata aceste tensiuni.

Veteranii din Ucraina, o resursă, nu o amenințare

Ministerul ucrainean al Veteranilor susține că cei care și-au apărat țara sunt printre cei mai interesați de un viitor pașnic și sigur. „Majoritatea veteranilor au intrat în armată din viața civilă – erau antreprenori, ingineri, medici, specialiști IT sau profesori”, precizează ministerul. Mulți se vor întoarce la profesiile lor, vor dezvolta afaceri și vor contribui în continuare la comunități.

Yana Chapailo, de la ONG-ul „Centrul de Leadership pentru Apărătorii Ucrainei”, consideră că veteranii trebuie priviți ca „un atu, nu ca o amenințare”. Experiența lor militară, capacitatea de decizie rapidă și adaptabilitatea pot fi valorificate inclusiv în domeniul securității europene. Un veteren citat de televiziunea poloneză susține că veteranii ar putea transmite armatelor europene cunoștințele acumulate în războiul modern și în utilizarea tehnologiilor avansate: „Experiența noastră unică vă poate fi de folos”.

Ministerul ucrainean de Externe afirmă că veteranii „nu sunt o amenințare, ci un factor de securitate pentru Ucraina, Polonia și întreaga Europă”. Miza, subliniază experții, este ca experiența lor să nu fie pierdută. „Trebuie să ne gândim la o provocare, nu la o problemă”, spune Maria Piechowska, sugerând că foștii combatanți ar putea fi valorificați inclusiv în serviciile de urgență.

Pregătirea pentru „ziua de după”

Riscurile de securitate nu pot fi ignorate, iar Ministerul polonez de Interne spune că siguranța publică și monitorizarea consecințelor războiului reprezintă „prioritatea absolută”. Autoritățile iau în calcul inclusiv traficul ilegal de arme și muniții și intensificarea activității grupărilor de criminalitate organizată. Polonia cooperează permanent cu Ucraina, inclusiv prin poliție și serviciile de frontieră.

Experții și veteranii susțin însă că pregătirea trebuie să depășească domeniul polițienesc. Cea mai mare provocare va fi reintegrarea veteranilor în societatea ucraineană, inclusiv prin servicii medicale, recuperare, sănătate mintală și locuire. Veteranul Andriy Kucher consideră că țările europene ar trebui să sprijine aceste eforturi înainte ca veteranii să ajungă în UE și cere programe de finanțare dedicate și sprijin pentru organizațiile veteranilor: „Trebuie să susțineți ONG-urile veteranilor”.

Europol: armele pot rămâne după războiul din Ucraina

Încă din primele luni ale războiului din Ucraina, directorul Europol atrăgea atenția că armamentul trimis în Ucraina nu va sfârși doar în mâinile militarilor care lupta împotriva forțelor ruse. Într-un interviu, Catherine  De Bolle, directoarea Europol, a spunea că armele furnizate de țările occidentale ar putea ajunge în mâinile grupurilor de crimă organizată în anii ce vin. ”La un moment dat războiul se va încheia. Vrem să evităm situații precum cele de după războaiele din Balcani, din urmă cu 30 de ani”, a spus De Bolle. ”Armele din acel război sunt folosite și acum de grupările criminale”, a spus De Bolle, atrăgând atenția că acest scenariu se poate repeta și în Ucraina.

Radicalizarea și avertismentul lui Zelenski

Și contează și cum se va încheia războiul. Un studiu al Institutului Ifo din Germania, din 2025, arăta că, în cel mai optimist scenariu, 47% dintre refugiații ucraineni din Europa s-ar întoarce în țară odată războiul încheiat. În vreme ce scenariul pesimist indică un procent de doar 3%. Elementul esențial sunt cedările teritoriale și acordul de pace cu Rusia. Doar 2,7% ar face acest lucru dacă Rusia ar păstra majoritatea teritoriilor ocupate, nu ar semna niciun acord de pace, ar lipsi garanțiile de securitate și situația economiei s-ar înrăutăți. În plus, cedările teritoriale implică și o potențială radicalizare a populației. Veteranii pot fi o categorie vulnerabilă la acest tip de radicalizare.

În 2023, într-un interviu pentru The Economist, președintele Zelenski a lansat un avertisment voalat. Spunea atunci că refugiații ucraineni s-au „comportat bine” și le sunt „foarte recunoscători” celor care i-au găzduit. Că aceasta generozitate nu va fi uitată. Însă, spunea el ”este imposibil de prezis” cum vor reacționa milioane de refugiați ucraineni din țările europene, dacă țara lor ar fi lăsată fără sprijin. ”Nu ar fi poveste frumoasă” pentru Europa, dacă ”acești oameni ar fi puși cu spatele la zid”.