Europa se înarmează contra Rusiei și ia lecții de chineză

Cea mai mare reducere de personal din istoria corporatistă

În decurs de 48 de ore, la finalul săptămânii trecute, Volkswagen a vândut divizia de motoare diesel navale companiei americane de investiții Bain Capital și a anunțat planul desființării a 100.000 de locuri de muncă în sectorul automobilelor. Din 2022 și până în prezent acțiunile VW au scăzut cu 50%. Financial Times scrie că desființarea a 100.000 de locuri de muncă este cea mai mare asemenea reducere din istoria corporatistă, depășind decizii similare luate de General Motors și de IBM, în anii 1990.

VW are în prezent 625.000 de angajați. Șeful VW, Oliver Blume, plănuiește să închidă două uzine ale companiei. Împreună cu vânzarea diviziei de motoare diesel grele, o afacere de 10 miliarde de dolari, Blume speră să reducă din datorii și să găsească capitalul necesar pentru a investi în noua generație de vehicule. Însă situația companiei este dificilă și un analist de la UBS, citat de FT, consideră că vor mai urma disponibilizări, în a doua jumătate a acestui an.

Managerii nu mai cred în viitorul VW

Un sondaj intern la care au participat nouă dintre managerii companiei arata că două treimi dintre ei nu cred că VW mai are viitor. Concurența din China și SUA a învins compania care detrona Toyota din topul celor mai mari constructori auto, în urmă cu mai puțin de 20 de ani, o companie care se considera în urmă cu un deceniu în fruntea cursei pentru mașinile care se conduc singure.

Stellantis și ”soluția chineză” pentru industria auto europeană

Același lucru se observă și la constructorul auto european Stellantis (Peugeot-Citroen, Fiat Chrysler), care a decis să intre în parteneriat cu producătorii chinezi de la Leapmotors, pentru a-și păstra uzinele de la Zaragoza și Madrid. Este cel mai mic dintre rele pentru europeni – îi invită pe chinezii de la Leapmotors în Europa, pentru a nu fi nevoiți să concedieze mii de angajați și să închidă liniile de producție în Spania. Managerii vor menține pacea cu sindicatele, dar și cu autoritățile locale, care vor păstrarea locurilor de muncă în regiune. La fel se va întâmpla și în Franța, unde Dongfeng va împărți uzina de la Rennes cu Citroen.

China intră în Europa ca salvator al companiilor autohtone

Stellantis a reușit să introducă în parteneriatul cu chinezii clauze prin care să mențină controlul operațiunilor în Europa și care să le ofere acces la transfer de tehnologie. Nu va fi transferul din Europa către China, așa cum se întâmpla în deceniile trecute, ci invers – baterii, software. În urmă cu un an, Financial Times relata că și conducerea VW este deschisă la parteneriate cu producătorii auto chinezi, pentru a-și menține uzinele deschise.

În Franța, ziariștii de la Les Echos nu sunt mulțumiți de alegerile făcute de Stellantis prin parteneriatul cu chinezii de la Leapmotors și Dongfeng. Consideră că a fost o măsură pripită, care creează precedentul și pentru alte companii europene. ”Prin împărțirea fabricilor lor subutilizate, acești producători auto admit implicit că producția lor nu va reveni la nivelurile de dinainte, chiar dacă piața europeană rămâne singura care nu și-a revenit complet după criza pandemiei. Același lucru este valabil și pentru cota lor de piață, care este erodată treptat de noii intrați”.

Cât de europene vor fi automobilele fabricate în Europa?

Stellantis a achiziționat 21% din acțiunile Leapmotors, în 2023. Acum, fabricile din Spania vor fi preluate de LPMI, un joint venture în care europenii dețin 51%. Stellantis, Renault și VW au făcut lobby pentru ca Comisia Europeană să stabilească un procent minim de participare europeană în produsul finit vândut în Europa, astfel încât aceste companii să se califice pentru primirea de subsidii publice. Potrivit Les Echos, alianța constructorilor europeni își dorește ca  70% din vânzările lor să fie vehicule europene, cu 70% componente europene, mai puțin bateriile. Își doresc să limiteze ”Made in Europe” la Zona Economică Europeană. Asta ar însemna menținerea fabricilor din Turcia și Maroc.

Companiile europene nu se înțeleg nici atunci când sunt învinse de concurența chineză. BMW sau Mercedes se opun măsurilor protecționiste de mai sus, în vreme ce Renault își dorește măsuri și mai stricte, în speranța că producătorii auto europeni își vor reveni.

Criza tehnologică la VW și Bosch

Șansele sunt însă minime. O arată o informație publicată în același timp cu cea privind reducerea cu 15% a locurilor de muncă de la VW. Volkswagen a renunțat la parteneriatul cu Bosch pentru dezvoltarea tehnologiilor de conducere autonomă. Motivele invocate sunt reducerea costurilor și progresul insuficient al Bosch, ale cărui soluții au rămas în urmă față de concurenții din SUA și China. Situația evidențiază decalajul Europei în domeniul software-ului auto și al tehnologiilor energetice, componente-cheie ale vehiculelor electrice. Potrivit informațiilor, VW va renunța la dezvoltarea internă a software-ului și va apela la un furnizor extern, într-un domeniu dominat de companii din SUA, China și Israel.

Europa între protecționism și dependență industrială

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană deschidea o nouă dispută cu China. După o investigație privind subsidiile din partea statului primite de companiile auto din China, Comisia impunea o taxă vamală de aproape 40% pentru vehiculele electrice fabricate în China. China a replicat reclamând UE la Organizația Mondială a Comerțului. Disputa nu este încă rezolvată. Bruxellesul dorea să protejeze producția europeană de vehicule electrice. După un an, companiile chineze intră însă în UE ca soluție salvatoare pentru companiile europene depășite la capitolul tehnologic și obligate să concedieze angajați.

Dilemele din industria auto europeană sunt o piesă din marele puzzle al viitoarei ordini mondiale. Nu mai este timpul disputelor privind practicile economice neortodoxe care au ridicat economia Chinei. Este prea mare și nu poate fi oprită prin măsurile punitive ale Europei. Avansul tehnologic actual este deja foarte real, punând producătorii tradiționali în fața unei dileme dificile. ”Ar trebui să continue să lupte și să spere că vor reveni în cursă? Sau ar trebui să urce în „trenul chinez” lansat cu viteză maximă, chiar dacă asta înseamnă să-i deschidă porțile pieței europene?”, se întreabă Les Echos.

Reorientarea Europei spre economia de război

Industria europeană, în frunte cu cea germană, a ratat startul în noul secol tehnologic. În timp ce SUA și China concepeau deja actualele vehicule electrice și concurau în domeniul inteligenței artificiale, companii germane importante continuau să folosească faxul. Acum, Europa mizează pe redresarea economica printr-un capitalism de stat bazat pe împrumuturi și investiții în industria de apărare. În cei patru ani de război în Ucraina, valoarea de piață a companiei Rheinmetall a crescut de zece ori. Cea a VW a scăzut cu 50%. Un indicator clar al mutațiilor profunde din industria germană este faptul că CEO-ul Rheinmetall nu exclude o negociere privind preluarea unei fabrici pe care VW nu o mai dorește în Germania, la Osnabruck. Șeful Rheinmetall o consideră potrivită pentru extinderea producției de tancuri. Industria militară poate fi o soluție pentru redresare, cel puțin în cazul marilor economii europene.

Europa riscă să rămână în urma și in industria pe care mizează

Însă Statele Unite și China nu stau pe loc pentru a aștepta Europa nici în acest domeniu. Pe 22 iunie, președintele Donald Trump a semnat două decrete privind aplicarea tehnologiei cuantice în domeniul militar. SUA vor un efort național pentru construirea primelor computere cuantice capabile de descoperiri științifice. Se stabilesc date concrete – 2030-2031 – pentru trecere la criptogragfia post-cuantică. Și sunt stabilite finanțări clare. Spre exemplu, 200 de milioane de dolari doar pentru tehnologie cuantică pentru depistarea submarinelor sau dronelor.

În Europa, pentru securizarea cuantică a rețelelor s-a alocat de 14 ori mai puțin, prin decizia Consiliului UE din martie 2026. Discrepanța este mare și poate reduce interoperabilitatea în NATO  și poate expune informațiile criptate europene la decriptarea chineză, care evoluează cu un rimt similar celei americane.  Chiar și în domeniul ales pentru restartarea economică, UE pare să rămână în aceeași paradigma a luptei dintre mașina de scris și computer.