Germania: industria auto cade, cea militară se ridică

Volkswagen a fost compania europeană cu cele mai mari venituri și cu cea mai mare capitalizare bursieră. Se întâmpla în urmă cu un deceniu, înainte de scandalul Dieselgate. Apoi, așteptările investitorilor au scăzut, iar capitalizarea companiei din Germania a scăzut și ea. Locul a fost luat de companii din înalta tehnologie.

Volkswagen este în criză

Acum, VW este în criză. Profiturile s-au prăbușit în ultimul an cu aproape 50%. Compania a anunțat că va concedia 50.000 de angajați până în 2030. Va închide și fabrici în Germania. Este mult peste cifra de 35.000 de concedieri vehiculată până acum, după discuțiile cu sindicatele. Înainte de invazia rusă în Ucraina VW avea o valoare pe bursă de 120 de miliarde de euro. Acum, valoarea a căzut la 50 de miliarde de euro. În aceeași perioadă, profiturile VW au scăzut de la 16 miliarde de euro, la circa 7 miliarde de euro.

Un ochi plânge, altul râde în Germania

Rheinmetall, cel mai mare producător de arme din Germania înregistra profituri de 0,6 miliarde de euro în 2021, înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia. Până în 2025, profiturile s-au triplat. Valoarea pe bursă a companiei a cunoscut o evoluție mult mai spectaculoasă, de la 6 miliarde de euro, la 60-70 de miliarde în 2025. Asta înseamnă că așteptările investitorilor au crescut de zece ori în privința randamentului constructorului de arme. Asta în vreme ce au scăzut de două ori și jumătate în cazul constructorului de automobile.

Un indicator clar al mutațiilor profunde din industria germană este faptul ca CEO-ul Rheinmetall nu exclude o negociere privind preluarea unei fabrici pe care VW nu o mai dorește în Germania, la Osnabruck. Șeful Rheinmetall o consideră potrivită pentru extinderea producției de tancuri.

Liber la îndatorare pentru înarmare

Guvernul Germaniei a suspendat prevederea constituțională care interzicea îndatorarea țării – deficitul structural anual nu trebuia să fie mai mare de 0,35%. A făcut-o pentru prima dată pentru relansarea economică post-pandemie. A repetat asta pentru planul de reînarmare. În Bundestag se dezbate încă un pachet total de nu mai puțin de 1.300 de miliarde de euro pentru cheltuieli pentru înarmare și mari lucrări de infrastructură.

Coloana vertebrală a celei mai puternice economii din Europa a fost industria auto. Costul tot mai mare al energiei, scăderea cererii, după invazia rusă în Ucraina, concurența din China și tranziția către mașinile electrice au adus declinul acestor companii germane. Însă aceleași forțe au dus la ascensiunea industriei militare. S-a adăugat amenințarea președintelui SUA că își va retrage sprijinul financiar pentru Ucraina și incertitudinea privind viitorul alianței transatlantice.

Forțele care au prăbușit VW au ridicat Rheinmetall

Asta a făcut ca UE să lanseze programul ReArm Europe, în valoare de 800 de miliarde de euro, un program de finanțare pe șapte ani. Se adaugă investiții de 100 de miliarde ale Germaniei în propria apărare. Și programul SAFE al UE, de împrumuturi pentru achiziții de armament în cooperare. Toate marile companii de armament europene au crescut în acest context. Iar noul război din Iran a adăugat și mai multe speranțe pentru investitori, astfel încât capitalizarea Thales, BAE Systems și Rheimetall a crescut cu 30 de miliarde de dolari în câteva zile.

În plus, raportul Draghi prezentat în 2024 a venit cu o avertizare sumbră. Dacă UE nu va investi anual 800 de miliarde de dolari in perioada 2025-2030, va avea un declin lung si dureros Domeniile prioritare pentru aceste investiții ar trebuie să fie infrastructura și energia, digitalizarea și tehnologia, armele.  ”Europa riscă să fie subordonată, divizată și dezindustrializată”, dacă nu se transformă într-o ”federație autentică”, a spus, fostul premier italian Mario Draghi, la inceputul anului trecut. ”Puterea cere ca Europa să se transforme din confederație în federație, pentru că ordinea globală a dispărut”.

Germania depășește China la arme, dar deficitul comercial crește

Vladimir Putin are nevoie de războiul din Ucraina și va începe un nou război împotriva unor state NATO, dacă actualul conflict nu se încheie cu o înfrângere a Rusiei, arată multe analize, mai vechi și mai noi, pe marginea războiului din Ucraina. Explicația este că economia rusă a trecut pe picior de război, la fel și societatea. Un milion de militari ruși nu-și vor mai putea găsi locul în societate și în economie, dacă țara revine la pace. Evoluțiile din Germania, și Europa în general, arată însă că militarizarea și trecerea de la un model de piață la un capitalism de stat bazat pe industria militară începe să prindă rădăcini și în UE.

Pe acest fond, și al războaielor din Ucraina si Iran, are loc o explozie a exporturilor chineze către UE în primele luni ale anului 2026. Exporturile chineze au crescut cu aproape aproape 28% față de anul 2025. Importurile Germaniei din China au crescut cu 31,3%, iar cele ale Franței cu 36,4%. Totul pe fondul unui deficit comercial european care creștea de la an la an. Statele Unite nu mai sunt principalul partener comercial al Germaniei. Locul a fost luat de China. Iar Institutul German de Economie avertizează că această evoluție se datorează unor practici comerciale neloiale din partea Chinei. Moneda chineză este subevaluată, iar statul chinez subvenționează companiile. Există oare un răspuns tipic „ordinii bazate pe reguli” la această evoluție. Sau schimbările de lideri în industria germană și sublinierea tot mai frecventa a dispariției acestei ordini anunță altceva?