' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Cu toate acestea, cursul euro a atins un nou maxim istoric, ajungând la peste 5,3 lei, marţi. Mulţi specialişti sunt de părere că instalarea unui Guvern cu puteri depline şi încheierea crizei politice ar putea avea efecte pozitive şi la nivel economic. Moise Guran insistă însă că realitatea economică din România din prezent nu reprezintă o criză economică, dar lucrurile s-ar putea schimba pe viitor.
Criza economică şi recesiunea sunt doi termeni folosiţi frecvent pentru a descrie perioade dificile pentru economie, însă nu au aceeaşi semnificaţie. Diferenţa principală ţine de amploarea şi durata problemelor economice, a spus Moise Guran în podcastul „Friendly Fire”, de la Prima News.
Recesiunea reprezintă o perioadă în care activitatea economică încetineşte semnificativ. Unul dintre cele mai cunoscute criterii este înregistrarea unei scăderi a produsului intern brut în două trimestre consecutive, deşi economiştii analizează şi alţi indicatori, precum ocuparea forţei de muncă, consumul, investiţiile şi producţia industrială. În timpul unei recesiuni, firmele pot reduce producţia, investiţiile şi numărul angajaţilor, iar veniturile populaţiei pot fi afectate.
Criza economică este un fenomen mai amplu şi poate include o deteriorare severă şi rapidă a mai multor componente ale economiei. Aceasta poate fi provocată de prăbuşirea sistemului financiar, o explozie a inflaţiei, probleme majore ale datoriei publice sau externe ori şocuri puternice asupra producţiei şi consumului. O criză poate conduce la recesiune, dar nu orice recesiune se transformă într-o criză economică.
