Europarlamentare: Merkel rămâne „regina”, dar regatul a dispărut

“Şoc electoral în Franţa”, scrie Bild. “După eşecul lui Francois Hollande, din tandemul istoric nu mai rămâne decât «regina» Europei, dar regatul a dispărut din faţa ochilor”, scrie şi cotidianul de stânga Tagespiegel. Astfel a primit presa germanăvictoria uriaşă obţinută de extrema dreaptă franceză la alegerile europarlamentare, potrivit unei reviste a presei realizate de Le Figaro. “Franţa şochează, Europa rămâne cu gura căscată”, scrie şi cotidianul economic Handelsblatt.

Presa germană este mai puţin preocupată de rezultatele de acasă, remarcând însă faptul că, deşi tandemul tradiţional Uniunea Creştin-Democrată – Uniunea Creştin-Socială este de departe cea mai puternică forţă politică din ţară, conservatorii au pierdut voturi şi vor trebui să ţină seama pe viitor de poziţiile social-democraţilor.

În Marea Britanie, la fel ca în Franţa, presa este preocupată de victoria obţinută de Partidul Independenţei, condus de Nigel Farage, şi de Frontul Naţional din Franța, condus de Marine Le Pen. The Guardian observă că britanicii nu mai fac notă discordantă în UE, nu mai sunt singuri. “Aceste alegeri nu mai sunt o revoltă a Marii Britanii împotriva UE. Este o revoltă a alegătorilor europeni împotriva UE şi împotriva partidelor lor de la guvernare”, scrie cotidianul de centru-stânga.

The Telegraph se întreabă doar “Cine este Marine Le Pen”, cea care rivalizează acum cu Nigel Farage pentru pozitia de “eroi negativi ai Europei”. Cotidianul conservator arată că Farage nu doreşte să audă de vreo cooperare cu Frontul Naţional din Franța, pe care îl consideră o formaţiune antisemită şi rasistă.

Presa din Grecia este preocupată de succesul obţinut la alegeri de neonaziştii din “Zori de Aur”, partid care a luat aproape 10% din voturi. Cotidianul de stânga Ta Nea scrie că, “pentru prima dată, Grecia va trimite trei deputaţi neonazişti la Strasbourg. Imaginea ţării va suferi, dar la fel şi politica internă, pentru că acest partid şi-a pus amprenta pe clasa politică”.

Marea victorie din Grecia aparţine însă stângii radicale, Syriza, condusă de Alexis Tsipras, 39 de ani. Kathimerini arată că “mesajul anti-austeritate al stângii radicale a fost auzit de guvernul de coaliţie, care a exclus organizarea alegerilor legislative anticipate împreună cu cele europene”.

Italia răsuflă uşurată după victoria clară obţinută de Partidul Democrat, de centru-stânga, al premierului Matteo Renzi. Alternativa s-ar fi numit Mişcarea de Cinci Stele, partidul populist al comicului Beppe Grillo. “Triumf al lui Renzi. Grillo, bătut” este unul dintre titlurile din presa italiană. “De această dată, tsunamiul se numeşte PD”, scrie La Repubblica. Corriere della Sera remarcă totuşi că “se constată încă o dată anomalia. Italia oferă Europei o bipolarizare politică dezechilibrată în favoarea lui Renzi”.

Presa spaniolă remarcă apropierea la doar două mandate a socialiştilor de popularii aflați la putere la Madrid şi se bucură de faptul că Spania este unul dintre puţinele state mari din UE care au reuşit să scape de partidele populiste la aceste alegeri.

Preocupat de victoria naţionaliştilor în Franța, El Pais scrie: “Nu trebuie să excludem faptul că această a doua catastrofă electorala pentru socialiştii francezi va duce la mişcări politice de mare amploare”, menţionând aici reuniunea de urgenţă a guvernului Franţei.

El Mundo arată că “Franţa este una din promotoarele şi protectoarele Europei” şi sugerează ideea coalizării tuturor proeuropenilor în faţa valului eurosceptic.

Cuvântul de ordine în Suedia, după alegerile europarlamentare, este “cutremur”. “Un vânt rasist suflă asupra Europei: un cutremur de pământ”, scrie Dagens Nyheter, care explică cititorilor că Franţa este în stare de şoc şi că sistemul politic francez a explodat.

Presa suedeză este preocupată de înfrângerea clară a partidului conservator al premierului Reinfeld, care s-a vazut depăşit de social-democraţi şi de ecologişti. Chiar şi feminiştii au reuşit să obţină un scor bun, prilej pentru presa suedeză să îşi laude cititorii și electoratul: “În timp ce în Franţa şi Danemarca s-a votat masiv pentru extrema-dreaptă, aici în Suedia domină valorile umaniste şi feministe”, după cum scrie Svenska Dagbladet, de orientare centru-dreapta. De remarcat şi că prezenţa suedezilor la urne a fost impresionantă în raport cu media europeană – 50%.

Presa americană a acordat puţină atenţie alegerilor europarlamentare, însă elitele de peste Ocean s-au arătat îngrijorate de influenţa pe care creşterea considerabilă a numărului eurodeputaţilor de la extremele spectrului politic o va avea asupra negocierii Tratatului de liber/schimb euroatlantic, dar şi asupra relaţiei UE-Rusia.

„Aceasta riscă să facă mai dificilă o reformă energetică şi să ofere Rusiei mai multe pârghii pentru a diviza Europa (…) Faţă de un electorat european tentat de votul de protest şi o Rusie cu preşedintele său care se comportă de parcă ar fi singurii de pe pământ, ucrainenii par cei mai rezonabili, cu alegerea clară a unui preşedinte centrist”, spune Damon Wilson, vicepreşedintele think tank-ului Atlantic Council.

Alegerile europarlamentare au avut ecou şi în Israel, în special datorită victoriilor partidelor extremiste. Reacţiile guvernului la victoria Frontului Național au lipsit, însă un oficial israelian a subliniat că “Frontul Naţional are o ideologie cu tente de antisemitism şi nu a condamnat niciodată expresiile brutal antisemite ale unor lideri”.

Presa din Israel mai aminteşte că lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, va rămâne persona non grata în Israel, dacă va veni aici în calitate oficială.