Evaziune şi disoluţia statului, cealelalte cauze ale prăbuşirii Greciei

Guvernul socialist de la Atena a hotărât, luni, să impună, timp de doi ani, o taxă pe proprietăţile imobiliare, care de cele mai multe ori au fost achiziţionate cu bani negri. Justificata măsura anticriză s-a lovit însă de un refuz care indică limpede una din cauzele crizei din Grecia, scrie Liberation: sindicatele refuză să colecteze taxele.

Într-un faliment evident, dar nedeclarat oficial, statul grec este in disoluţie, o dată ce sindicatul din electricitate refuză să colecteze taxa, inclusă în factura pentru energie electrică, o modalitate prin care proprietarii pot fi mai uşor depistaţi, chiar şi prin denunţarea lor de către chiriaşi. Sindicatele consideră însă că este vorba despre „un jaf guvernamental”, la care nu vor participa.

Liberation consideră că economia neagră (30-40% din economia greacă) este cea care a permis ca 80% dintre greci să fie proprietari, un lucru total neobişnuit pentru Vestul Europei.

Sumele enorme provenite din evaziune au fost investite de greci în maşini de lux şi case. Aşa se face că Fiscul elen a început să folosească elicoptere si Google Earth pentru a descoperi proprietăţile cu piscina din Atena. Din 17.000 erau declarate doar 324. Şpaga este şi ea acasă în Grecia, iar un fost ministru declara pentru Liberation, în urmă cu un an, că doar tinerii şi 15% din restul populaţiei muncesc cu adevărat în Grecia.

Grecia a beneficiat mereu de ajutoare din Vest. În timpul războiului civil, când Occidentul încerca să învingă insurgenţa comunistă, Grecia a fost statul beneficiar al Planului Marshall cu cel mai mare ajutor pe cap de locuitor. Au urmat apoi despăgubirile de război din partea Germaniei şi apoi fondurile comunitare, începând cu aderarea din 1981. Prosperitatea a fost administrată de două partide şi două familii: conservatorii familiei Karamanlis şi socialiştii familiei Papandreou, care au împărţit banii şi funcţiile propriei clientele timp de decenii.